DIACRITICE (MODIFICAREA TASTATURII IN WINDOWS7)

     

                        

                       DIACRITICE (MODIFICAREA TASTATURII IN WINDOWS 7)

1. Start
2. Control Panel
3. Clock, Language, and Region
4. Region and Language
5. Keyboards and Languages
6. Change Keyboards…
7. Add
8. Romania (Romania)
9. Keyboard
10. Romanian (Legacy)
11. OK
12. Apply
13. Language Bar
14. Floting on Desktop
15. Apply
16. Ok
17. Ok
18. Start
19. All Programs
20. Accessories
21. Ease of Access
22. On-Sreen Keyboard
23. Shift +Alt (pentru română)
24. Alt+Shift (pentru engleză)
25. Lipiţi pe tastatură, după ce în prealabil, aţi scris diacriticele care apar pe tastatura afişată pe ecran, pe o coală de hârtie sau, scrieţi cu o carioca albă diacriticele direct pe taste.
26. Înainte de a scrie în Word verificati ca pe Desktop (în partea dreaptă sus sau în dreapta jos) să fie afişată „RO Română (România)”. Dacă nu este aşa daţi click stânga pe pictograma(EN) afişată şi bifaţi „RO Română (România) sau faceti ce scrie la punctul 23.

”LAPTE PRINS”

Cumparati lapte de la tarani (gasiti pe cineva care aduce lapte de la tara). Daca nu aveti aceasta oportunitate, cumparati lapte crud din comertul...capitalist. Puneti laptele la fiert intr-un vas de inox(sau ce aveti prin casa, numai sa nu ”se prinda de fund” pentru ca, atunci, laptele ”se afuma”) mai incapator, in asa fel incat, dupa ce turnati laptele, sa ramana cam de-o palma pana la marginea vasului. Acest spatiu este necesar pentru ca, atunci cand laptele incepe ”sa se umfle”, sa nu se reverse peste margini si... ”sa dea in foc”. Atentie ! Supravegheati laptele pana ce fierbe altfel, ”va da in foc” si, se pot intampla tot felul de lucruri neplacute. Dupa ce laptele a fiert, acoperiti-l cu un capac si, lasati-l sa se raceasca pana la ... starea de ”cald”. Pregatiti din vreme (in timp ce laptele fierbe sau, le puteti avea pregatite mai demult) borcanele din sticla (cine are ulcele mici din lut ars,  este foarte bine), de preferinta, de 200 mililitri (trebuie sa fie foarte curate). ”Ungeti” cu o lingura interiorul borcanelor (vaselor din lut ars) cu smantana pe toata suprafata. Turnati laptele cald in borcane, lasand un spatiu de un deget, pana la marginea de sus. Puneti borcanele langa o sursa de caldura... ”calda” nu  ”fierbinte”(vara nu mai este necesar) si, acoperiti-le cu ceva curat (hartie de impachetat), in asa fel incat, sa poata ajunge aerul la ele apoi, ”inveliti-le” cu prosoape de bucatarie, pentru a pastra caldura laptelui mai mult timp. Dupa 24 de ore puneti capacele la borcane si, bagati-le in frigider sau,” la rece”, dupa posibilitati (in camara, beci etc.). Dupa cateva ore, ”pe verificate” (se inclina un pic vasul si, daca ”nu curge” inseamna ca ”este prins”) se poate consuma. Nu trebuie sa va mai spun ca, fata de ce exista in comert, acest produs este super sanatos.

CUM SE FACE OMLETA

Se folosesc 2-3 oua de persoana, sare si piper (  dupa gust), ulei si patrunjel verde. Se sparg ouale intr-un vas incapator. Atentie! Oul se sparge pe o suprafata plana (nu pe marginea tigaii sau a altui vas). Se bate cu telul sau cu o furculita compozitia din vas, pana ce se omogenizeaza albusul cu galbenusurile. Se pune tigaia pe ochiul de la aragaz sau pe plita si, o lasam sa se incalzeasca cam 20 de secunde. Turnam ulei in tigaie, atata cat sa formeze o pelicula, foarte subtire, pe fundul tigaii. Lasam sa se infierbante uleiul din tigaie, pana incepe sa sfaraie. Turnam compozitia pentru omleta, in tigaie, peste uleiul incins. Cand incepe sa se intareasca omleta,  mestecam in tigaie, cu o lingura de lemn, pana ce, toata compozitia devine de consistenta pe care noi o dorim (daca ne place mai moale sau mai tare). Se opreste focul si, se lasa un minut, ca preparatul sa se ”odihneasca”.
  Daca va place omleta cu ceapa sau cu jumari, inainte de a turna compozitia pentru omleta, prajiti ceapa(o prajiti, cat sa-si schimbe culoarea, nu sa devina maro) sau, pregatiti jumarile ( folosind kaizer, sunculita, costita etc. sau, daca aveti ”de-acasa”, cu atat mai bine, doar le puneti in tigaie si, le incalziti).
  Se poate pune, pe deasupra, patrunjel taiat marunt, dupa preferinte.
  Pofta mare!

CUM SE FACE CAFEAUA

  Se pune apa in ibric, cu o canita de cafea, functie de cate cafele vrei sa faci. Pentru fiecare canita cu apa se pune cate o lingurita cu zahar ”rasa” si, cate o lingurita cu cafea ”cu varf”. Se pune ibricul pe ochiul de la aragaz sau pe plita si, se asteapta momentul cand, compozitia din ibric incepe sa fiarba si, ”se ridica”, exact ca la fierberea laptelui. Atentie ! Daca nu sunteti atenti si, nu luati ibricul ”de pe foc” la timp, cafeaua ”da in foc” adica, se revarsa peste marginile ibricului. Lasati ibricul cu cafeaua facuta sa ”se linisteasca” putin, cam un minut, dupa care, luati caimac (spuma aceea care se formeaza la suprafata ibricului) cu lingurita si puneti in fiecare canita cu cafea, apoi turnati cafeaua fierbinte in fiecare canita. Pentru cei care doresc sa serveasca cafeaua mai dulce sau, sa o savureze cu putin lapte puneti, pe platoul pe care serviti, zahar si lapte(daca nu aveti in casa, le gasiti in comert, gata portionate).
  Savurati in liniste!

CUM SE FACE MAMALIGA

Pentru a face mamaliga trebuie sa ai un ceaun(se gaseste in orice piata mai rasarita din orice oras din tara), malai, o lingura de lemn sau un facalet, sare, apa si... multa dragoste(sau, dupa posibilitati). Se pune apa in ceaun (pentru fiecare persoana, care participa la masa, se pune o cana obisnuita cu apa) si, sare dupa gust.
Se pune ceaunul  pe ochiul de la aragaz (sau plita) si, se asteapta pana apa da in clocot. Se da ”focul”mai mic (daca este cu flacara) pentru a nu sari stropi, ce rezulta prin fierberea malaiului. Se ia lingura sau facaletul intr-o mana (cea cu care... scrii) si, se amesteca circular malaiul, pe care il presori in ceaun, sub forma de ”ploaie” cu cealalta mana. Se presoara (se toarna sub forma de ”ploaie”) malai pana se formeaza un ”cir” de consistenta compozitiei pentru clatite. Se lasa sa fiarba compozitia la foc moderat(daca mai trebuie malai iti vei da seama, dupa prima mestecare ”circulara” in compozitie si, evident, vei mai pune) iar dupa 1-2 munute mesteci ”circular” cam, un minut. Se repeta aceasta operatiune inca de trei ori(in total patru ”mestecari”). Dupa ultima ”mestecare” se ”aranjeaza”, cu o lingura muiata in apa, mamaliga in ceaun(pentru ca atunci cand ”o rastorni” sa iasa rotunda si frumoasa ca ... luna plina) si, se da focul un pic mai mare iar, dupa 1-2 minute, ”se rastoarna” pe un ”fund” de lemn sau, pe o farfurie mai mare.
Pofta buna!

DESCARCAREA UNUI VIDEOCLIP DE PE YOUTUBE

                        DESCACAREA UNUI VIDEOCLIP DE PE YOUTUBE

1.     Se intra pe adresa ” www. YouTube.com”

2.     Se scrie titlul videoclipului sau autorul, in dreapta ”YouTube” (in dreptunghi)

3.     Click stanga pe ”Cautare”

4.     Click dreapta pe titlul videoclipului

5.     Click stanga pe ”Copiati adresa linkului”

6.     Click dreapta in dreptunghiul din dreapta ”YouTube”

7.     Click stanga pe ”Inserati”

8.     Selectati adresa linkului (din dreptunghi)

9.     Click dreapta pe adresa linkului selectata (in dreptunghi)

10. Click stanga pe ”Copiati”

11. Se scrie, in dreptunghiul de deasupra ”YouTube”, adresa www.Save From.Net

12. Click dreapta in dreptunghiul din stanga ”Download”

13. Click stanga pe ”Inserati”

14. Click stanga pe ”Download”

15. Se alege formatul videoclipului (Mp4 etc.)

16. Se alege locul in calculator unde se doreste salvarea videoclipului

17. Click stanga pe ”Save” (Se asteapta descarcarea videoclipului. A se vedea in coltul din stanga ecranului)

DESPRE VIATA, PUR SI SIMPLU...

A murit mama ! In 11 iunie, anul acesta, ar fi implinit 89 de ani. Dar, pentru copii, varsta mamei nu are nici o importanta, ei ar dori ca MAMA sa traiasca vesnic si, sa-i ocroteasca mereu. Din pacate, NIMENI nu primeste dispensa de la Dumnezeu pentru ca triada : ” Te nasti, traiesti si mori !” sa fie incalcata. Stie EL, mai bine decat noi, de ce se intampla toate acestea. Ma uitam la ea, cum statea in sicriu, parca dormea si, ma asteptam, in fiecare clipa, sa deschida ochii si sa ma intrebe, ca de fiecare data, cand ma duceam acasa : ”Ce faci dragul mamei!” In schimb ”am vorbit” eu cu ea si, i-am spus lucruri frumoase, i-am repetat, asa cum am facut-o si cand traia, ca o iubesc si ca, acest sentiment va dainui pana dincolo de timp. I-am multumit pentru educatia pe care mi-a dat-o, pentru tot ce a facut pentru mine ca sa ajung un om de nadejde al societatii. Ea si-a facut pe deplin datoria pe acest pamant. A nascut 6 copii (din care mai suntem 5),  pe care a reusit, cu eforturi imense, sa ne  trimita, pe fiecare, la cate o scoala, pe masura talentelor noastre individuale. Astazi, suntem toti la casele noastre, cu copii si, unii, cu nepoti de care era tare mandra. Chiar daca stiu toate aceste lucruri, inca nu ma pot impaca cu gandul ca MAMA nu-mi va mai vorbi NICIODATA. De fapt, aici este marea tristete si parere de rau ca, cei dragi noua care mor, NICIODATA  nu vor mai putea sa ne vorbeasca, sa ne zambeasca, sa ne imbratiseze etc. Aici este MARELE MISTER ! Sunt foarte trist !

ROMÂNIA CA UN DEZASTRU. O POSIBILĂ EXPLICAȚIE.

Dacă mai aveati rezerve, în legatură cu scenariul prin care România a fost ”programată” la a fi distrusă, vă rog sa cititi,  ”cu capul vostru”, articolul de mai jos (Vă rog sa cititi, pana la capat, cu răbdare. La sfârsit veți fi mai îțelepți).
Cred cu tărie, că numai Dumnezeu (ca de fiecare dată, de-a lungul istoriei noastre milenare) s-a putut opune acestor PATIBULARI (cine spune, ala e!?) caȚARA NOASTRĂ să nu fie sfârtecată la masa NESĂTUILOR LUMII.
Sunt mândru că fac parte din acest popor care, desi este lăsat ”în întuneric” din prostia politicienilor sau, din alte cauze, el  caută lumina acolo, de unde a izvorat de la începuturi : De la DUMNEZEU!

O explicație despre starea noastră de azi. Cum am ajuns să ne considerăm cerșetorii Europei

11 septembrie 2012 de Codrul

Un articol excelent despre identitate, importanța istoriei și războiul nevăzut din ultimii 22 de ani. Merită.

În urma unor evenimente politice, Horia-Roman Patapievici, şeful I.C.R. (Institutul Cultural Român), şi-a anunţat la sfârşitul lunii iulie demisia din fruntea instituţiei pe care a condus-o mai bine de şapte ani, denunţând faptul că agenda cosmopolită a I.C.R. va fi înlocuită de noii guvernanţi cu o agendă românească. „O agendă europeană a fost schimbată cu una naţionalistă” a declarat D-l Patapievici, referindu-se la intenţia I.C.R. de a se ocupa de „identitatea naţională” a românilor din diaspora (măcar de-ar fi aşa! – cel mai probabil e doar o falsă „alarmă”…). Obiectiv intolerabil pentru fostul şef al I.C.R., care a promovat, sub patronajul direct al preşedinţiei României, unele din cele mai şocante şi dezgustătoare obscenităţi la adresa creştinismului şi identităţii româneşti, asupra cărora am atras şi noi atenţia încă din numărul-semnal al revistei. La mijloc se află o adevărată strategie de deconstrucţie a celor pe care ideologiile transnaţionale le numesc „miturile fondatoare ale naţiunii române”. Campania nu s-a rezumat doar la expoziţii hulitoare la adresa Sfinţilor şi a Maicii Domnului, ci, după cum era de aşteptat, s-a desfăşurat şi pe frontul istoric…

În volumul „România medievală”, apărut în 2010 la Monitorul Oficial (!), cu o prefaţă semnată de… teologul Teodor Baconschi, pe atunci Ministru de Externe, România este definită ca „teritoriu”, „spaţiu”, „mozaic de civilizaţii, de populaţii, de culturi şi de etnii”, care, după cum susţine autorul, „nu fusese niciodată până atunci (până în sec. al XIX-lea – n.n.) o Naţiune”. Confuzia între statul-naţiune şi conceptul de naţiune sau, mai precis, de neam, este deliberată: dacă e adevărat că România nu a fost un stat naţional până în secolul al XIX-lea, e la fel de adevărat că românii au fost şi sunt un neam vechi de ani de zile, născut creştin la începutul „erei noastre”.

Identitatea naţională oferă sens, prestigiu şi putere

Strategia deconstrucţiei nu face altceva decât să reproducă, cu mijloace intelectuale, războaiele de cucerire a cetăţilor din Grecia antică. Vechii greci ştiau că, pentru a cuceri definitiv un adversar, nu e de-ajuns să-l înfrângi într-o confruntare militară. Cucerirea cetăţii era completă abia atunci când zeii acesteia erau dărâmaţi: zdrobirea Pantheonului de idoli ai cetăţii ducea la anihilarea completă a adversarului, putându-se trece, apoi, la decimarea populaţiei şi la ducerea în robie a celor rămaşi în viaţă. Mutatis mutandis, colonizarea şi înfrângerea naţiunilor, astăzi, pe plan spiritual, se desăvârşeşte prin distrugerea credinţelor fondatoare şi prin deconstrucţia naraţiunilor identitare ale acestora.

Acest proces nihilist se manifestă cu precădere în ţările răsăritene ale Europei şi, în cazul nostru, probabil cu o virulenţă fără seamăn după 1989. Prin contrast, naţiunile occidentale, începând cu S.U.A. şi continuând cu Franţa, Germania etc., îşi perpetuează şi propagă internaţional identitatea, personalităţile şi evenimentele majore ale istoriei, căutând să le universalizeze, să le transforme în „bunuri de export”. „Părinţii fondatori” ai S.U.A., mitul democraţiei excepţionale şi al misiunii cvasi-divine de a interveni pretutindeni în lume pentru instaurarea „păcii americane” nu sunt altceva decât o naraţiune care valorizează anumite aspecte istorice (trecând cu vederea sau chiar ocultând altele), cu rolul clar de a legitima politic agenda pe care Washingtonul o implementează în lume. Franţa valorizează în continuare Revoluţia Franceză şi ideologia iluministă, cu toate că s-au scris tomuri întregi despre aspectele întunecate ale acestor evenimente (complot, teroare, genocid etc.), doar fiindcă acestea sunt o naraţiune definitorie pentru statul francez modern, prin care capătă un sens universal al misiunii sale în lume, prestigiu şi putere de negociere.
Prin urmare, a avea o naraţiune identitară ce cuprinde personalităţi fondatoare şi evenimente cruciale este un fapt nu doar absolut firesc şi practicat de ţările occidentale (care, de atâtea ori, ni se dau drept model cultural), ci şi profund politic şi absolut necesar pentru securitatea şi stabilitatea unei ţări.

De ce? Pentru că ţine de ceea ce analiştii numesc „soft power” – puterea nevăzută („intangibilă” sau „blândă”, în alte traduceri): capacitatea de atracţie a unei ţări, de a modela preferinţele celorlalţi, de a avea o voce distinctă, de a putea genera sau configura agende internaţionale astfel încât, în cadrul negocierilor, să-şi poată asigura o poziţie ascendentă sau, cel puţin, consistentă. Este puterea non-militară a unei ţări, care nu se reduce doar la simpla diplomaţie sau doar la simpla propagandă de stat, ci este un complex care ţine de realizările istorice, culturale, economice, chiar sportive, de naraţiunea care integrează toate acestea într-o identitate şi „imagine” coerentă şi care, laolaltă, dau conturul spiritual al ţării, în sensul cel mai concret al expresiei.

Statele „paria” ale U.E.

Cât de importantă este această dimensiune a puterii ne putem da seama din modul în care sunt tratate ţările răsăritene în Uniunea Europeană. Grecii sunt supuşi unui adevărat asediu mediatic şi diplomatic, în care sunt definiţi ca un popor de leneşi şi evazionişti, care profită de U.E. şi de instituţiile financiare mondiale pentru a înghiţi în neştire miliardele de euro prezentate ca „planuri de salvare” de la faliment a ţării. Realitatea este cu totul alta: miliardele de euro nu sunt necesare grecilor, ci băncilor occidentale (mai ales germane), care au expunere mare în Grecia şi care, dacă ar da faliment, ar înceta plăţile oneroase către creditorii internaţionali şi ar stopa măsurile antisociale ale austerităţii; la rândul lor, statisticile arată că grecii muncesc mult mai mult decât germanii.
Ce folos că aceasta e realitatea? Pe planul confruntării nevăzute, Grecia este culpabilizată pentru starea sa de stat „balcanic, ortodox şi primitiv”, este pusă la colţ şi somată să se „reformeze” urgent, mai ales pe planul mentalităţilor, să-şi condamne poporul la foamete şi sărăcie, să-şi vândă toate avuţiile naţionale! Toate acestea nu ar fi putut să se desfăşoare cu asemenea pregnanţă dacă raportul dintre Grecia şi Europa nu ar fi fost definit astfel pe agenda internaţională şi dacă nu ar fi existat atâtea cozi de topor din sânul acestei naţiuni ortodoxe, care să clameze aceleaşi neadevăruri.

România şi Bulgaria sunt, în ce le priveşte, definite drept statele europene cele mai înapoiate, nedemocratice şi nereformate, adevărate paria ale Uniunii Europene, zice-se cu carenţe grave ale statului de drept. În consecinţă, cele două ţări sunt supuse şi în prezent unui umilitor mecanism de monitorizare, adevărat instrument de intruziune şi de degradare a statutului celor două ţări la masa negocierilor între statele membre ale U.E. Este vorba despre vestitul „Mecanism de Cooperare şi Verificare” (MCV), prin care se face, chipurile, analiza reformelor din justiţie şi din alte domenii-cheie. Cine are curiozitatea să citească aceste rapoarte va descoperi afirmaţii care nu au nici o legătură cu realitatea din teren, fie atunci când acuză carenţe, fie atunci când laudă. Totul este o mistificare a realităţii, care serveşte intereselor eurocraţilor şi slugilor lor din aceste state.

Bineînţeles, la fel ca grecii, românii şi bulgarii sunt chemaţi să se „reformeze”, să aplice politicile antisociale cele mai dure, să-şi vândă avuţiile naţionale şi să-şi schimbe mentalitatea „estică” – legată, indisolubil, de Ortodoxie, văzută de atâţia drept factor de înapoiere civilizaţională. Săracii din est nu trebuie să-şi ridice ochii din pământ în faţa stăpânilor din vest: la acest principiu se reduce războiul nevăzut dus, în Uniunea Europeană, împotriva popoarelor răsăritene. Evident, fără cozi de topor, fără Iude constituite în adevărate reţele de demobilizare, reeducare, deconstrucţie a prestigiului naţional, a identităţii şi a sensului apartenenţei la acest neam ortodox, răsăritean, această operaţiune de cucerire şi colonizare nu ar putea fi dusă cu atât succes. O astfel de reţea a fost şi I.C.R.-ul condus de D-l Patapievici.

Să reţinem, aşadar, că problema deconstrucţiei istoriei şi identităţii nu este doar una teoretică – şi, dacă acuzăm demitizarea, nu o facem doar pentru că se găsesc unii să spargă canoanele istoriei naţionale ca să fie interesanţi. Problema este una ce ţine de putere şi de politică, de exploatare, de robie nevăzută, ce are corespondent în robia economică şi geopolitică văzută a ţării noastre. Este o problemă ce se răsfrânge în sărăcirea ţării, în dezorientarea generală a oamenilor din popor, în hemoragia neîntreruptă a României, adică acest groaznic fenomen al emigraţiei prin care populaţia activă merge să îngraşe dosurile puhave ale vesticilor, lăsându-şi ţara în paragină pentru că nu au învăţat de la nimeni ce înseamnă că sunt români.

Deconstrucţia identitară a României nu a fost niciodată doar un proces intelectual, ci întotdeauna a fost însoţită de aplicarea unei agende care, sub numele „reformei şi modernizării”, a jefuit sistematic ţara în favoarea unei „oligarhii de aventură”, cum o numea Caragiale.

„Atunci poporul trebuie nimicit!”

Originile istorice ale acestei practici de subjugare spirituală şi materială a poporului vin încă din secolul al XIX-lea, odată cu întemeierea României moderne de către elita revoluţionară paşoptistă, educată în centrele universitare apusene. E drept că paşoptiştii, aşa masoni cum erau şi interesaţi să fie oligarhii avuţiilor naţionale, aveau măcar ca obiectiv crearea unui stat naţional şi reîntregirea neamului.
De atunci provine însă marea prăpastie care s-a căscat între elita politică şi culturală a ţării şi popor, deoarece de atunci provine dispreţul faţă de cultura şiidentitatea ortodoxă locale, complet ignorate chiar şi de „conservatori”, atunci când nu erau batjocorite în lucrări literare sau privite ca un „retard” istoric de care România trebuia să se descotorosească pentru a performa. Şi tot de atunci datează mitul Europei – al civilizaţiei superioare în jurul căreia noi, „pigmeii mizeri şi primitivi” din Răsărit, suntem chemaţi să gravităm.
Prăpastia a existat şi la alte popoare răsăritene, şi a fost resimţită puternic de scriitorul rus F. M. Dostoievski. Rusia intrase, încă din epoca lui Petru cel Mare, sub vraja modelului cultural european, elita statului ţarist fiind ruptă de poporul „mujic” şi de credinţa sa ortodoxă, chiar şi atunci când pretindea că luptă pentru binele săracilor. „Ruşii”, spuneau aceşti europenişti, „trebuie să evolueze, să fie civilizaţi şi abia apoi să deschidă gura în faţa străinilor”. Dostoievski relatează că i-a spus unui astfel de occidentalist: „Poporul nu va tolera aşa ceva”. „Atunci poporul trebuie nimicit!( sau cum auzim pe la noi: “poporul e prost”, “poporul ne trage în jos”, etc -n.n.)
”, i-a raspuns occidentalistul, „calm şi maiestuos”.
În urma unui dispreţ colonialist similar întrutotul celui descris de scriitorul rus, satul românesc a fost, practic, desfiinţat ca entitate socială ce funcţiona pe baza tradiţiei, cutumei, în obşti conduse de legi nescrise, în care oamenii ştiau să trăiască şi să muncească împreună, fără să experieze polarizarea socială între bogaţi şi săraci, individualismul egoist şi lipsa de sens. Obiectivul ascuns al acestor „reforme” era, de fapt, dezrădăcinarea ţăranului şi transformarea lui în muncitor, în mână de lucru ieftină pentru industria şi capitalul oligarhiei, şi în consumator al produselor manufacturiere şi al băncilor. Aceeaşi atitudine colonialistă a dus la punerea sub obroc a Ortodoxiei, Biserica României suferind nenumărate prigoane şi amputări din partea statului modern, de la secularizarea averilor la impunerea picturilor de tip apusean în biserici sau politizarea ierarhiei.
Acestea erau însă cele mai mari averi ale poporului: satul (adică civilizaţia sătească) şi credinţa (adică legea). Când spunem acest lucru nu avem în vedere vreun soi de „semănătorism” patetic, în care să trecem cu vederea greutăţile vieţii rurale şi să o idealizăm de dragul nostalgiilor, ci ne gândim pur şi simplu la o lume socială în sine. Mircea Vulcănescu (care a fost nu doar un mare filosof, ci şi un mare sociolog şi economist) a contrastat cele două Românii, una a oraşului, reprezentanta unei civilizaţii artificiale, străine, egoiste, babilonice şi paranoice – şi una a satului, o civilizaţie a firescului, organicului, rânduielii şi credincioşiei. Fiecare dintre aceste lumi, separate şi opuse, avea propria ordine socială, propria economie, propriile raporturi şi practici sociale.

Astfel, pentru a reveni de unde am plecat, neamul românesc nu a fost doar „un teritoriu, un spaţiu, un mozaic”, care „doar prin relaţii comerciale” a ajuns la „o limbă şi conştiinţă comună”, aşa cum vrea să ne înveţe I.C.R., ci dimpotrivă. În ciuda influenţelor imperiale contradictorii, în ciuda separării şi a imposibilităţii de-a trăi împreună în aceleaşi fruntarii şi cu aceeaşi piaţă, gravitând ba în jurul Moscovei, ba în jurul Vienei, ba în jurul Istanbulului, românii au fost din timpuri străvechi acelaşi neam pentru că aveau aceeaşi limbă şi aceeaşi „lege” (adică aceeaşi credinţă), şi pentru că trăiau în aceeaşi ordine socială: a satului. Nu unitatea rasială ne-a făcut să fim români, notà Vulcănescu, ci unitatea culturală, civilizaţională.

Or, a deconstrui această unitate culturală, a nega specificul lumii româneşti înseamnă a anula dreptul la existenţă al acestui popor, care nu-şi poate găsi sensul pe această lume şi nici apăra locul lăsat de Dumnezeu dacă nu ştie ce este, ce preţ are moştenirea părintească şi de ce trebuie să o păstreze.

Articol semnat de Ioan Bucur, apărut în revista Familia Ortodoxă

DESPRE PARVENITI

Uitati-va la cei care ne conduc. Daca îi iei pe fiecare in parte, constati ca, foarte putini au facut ”studiile superioare” la zi. Altii, nici macar ”studiile medii”! Si, ne intrebam de ce merg ”treburile ”tarii prost!? Iaca, de-asta! Cand te conduc smecherii, parvenitii, PROSII si HOTII care, nu au cunostinte minime  despre MORALA, darmite sa traiasca in spiritul ei, la ce sa te astepti!?Si, in tot acest timp ELITA INTELECTUALA  a tarii scrie intr-o polemica, demna de o cauza mai buna, despre unul, despre altul, cand ea(elita intelectuala) ar trebui sa iasa public, de fiecare data si, sa ia atitudine(la televizor sau in ”piata publica”) in legatura cu derapajele democratice, pe care le comit unii oameni politici, de la toate partidele. Dar, cum sa fie ea(elita intelectuala) impartiala cand, unii membri ai ei au tot primit, de-a lungul timpului, tot felul de ”sinecuri” aducatoare de venituri pentru ei si familiile lor!? Cum sa dea ea, in cel care,  le-a dat o ”paine de mancat”!? Cata mizerie! Si, ce este TRAGIC cu adevarat,consta in faptul istoric ca aceste defecte ale clasei politice au o continuitate care te face, pe tine, cel care mai rasfoiesti din cand in cand, cate o carte, sa constati ca, si acum o suta si ceva de ani, era aceeasi situatie politica. Numai ca, la alt nivel si, cu alti actori ,la fel de originali, ca unii din timpul nostru. Vorba aia :”Nimic nou sub soare!” Si, as adauga eu, doar progresul tehnologic si-a respectat menirea lui, de a imbunatati viata oamenilor. Oamenii politici, unii dintre ei, au ramas la fel de hoti, smecheri, needucati, fara morala etc. ca acum o suta si ceva de ani!?” Din pacate.

MASINA DE SPALAT AUTOMATA NU MAI STOARCE RUFE

  Se mai intampla sa se mai strice prin casa omului una, alta nu? Ei, mie mi s-a stricat recent, masina de spalat automata. M-am dus, la un centru specializat din oras. Am vorbit cu patronul de-acolo care, intamplator era si ”mester”. I-am spus ce problema am la masina de spalat, iar el mi-a spus ca, trebuie obligatoriu, sa aduc masina la atelier, indrugandu-mi tot felul de argumente. L-am intrebat, de ce nu poate sa vina acasa la mine, sa constate defectiunea si, poate, o repara pe loc. Mi-a argumentat, asa cum v-am scris mai sus. Am plecat dezamagit. Trebuia sa rezolv, urgent, aceasta problema si, atunci, am  sunat la unii mesteri care, si-au postat numarul de telefon prin diverse publicatii sau, l-au lipit prin diverse locuri din oras. A venit primul, la care am sunat si, stupoare !? era chiar patronul de la atelier. Trebuie sa va spun ca, atunci cand am sunat si, am convenit sa vina acasa, acesta mi-a spus ca, pentru deplasare si verificarea defectiunii ma costa 40 de lei!? Ce era sa fac? Am acceptat! Revenind, la momentul cand mesterul a venit acasa, dupa ce mi-am ascuns surprinderea, in sensul ca, acesta, la prima discutie la atelier, mi-a spus ca nu se deplaseaza la client, l-am invitat la locul unde am instalata masina de spalat. A conectat masina la priza, a programat-o la un program de spalare si, timp de cateva minute, nu i-a mai facut nimic. Nu a demontat nimic!? Se uita la ea si,  asculta ce se intampla pe timpul derularii programului. In final, mi-a spus ca nu are ce sa-i faca si, ca trebuie s-o aduc la atelier si, acolo, va constata DACA se mai poate repara sau nu. L-am intrebat, daca nu poate sa trimita el, o masina cu doi lucratori si  sa o ia. A zis ca poate dar, din fata blocului!? Adica, sa o scot eu in fata blocului si, oamenii lui sa o urce in masina si, sa o duca la atelier!? Mai sa fie, mi-am zis eu in gand. A ramas ca o sa-l sun eu intr-o zi, cand voi fi acasa  si vom stabili atunci ce si cum. Intre timp, am mai dat cateva telefoane dar, fara succes. Intr-o zi am intrat, intamplator, intr-un atelier de reparat electronice si, am vazut scris acolo ca, repara si masini de spalat!? L-am intebat pe patron care, intamplator, era si acesta mester!?(nu-i nimic rau in asta) si  mi-a spus ca nu el repara ci, are o colaborare cu alt mester care, i-a lasat telefonul in cazul cand...etc. etc. Am sunat la acel mester, acesta a venit acasa, A DEMONTAT MASINA, a gasit defectiunea DAR, si acesta mi-a spus ca, TREBUIE dusa la atelier(cred ca astia sunt vorbiti intre ei)!? L-am intrebat, daca nu poate sa demonteze PROGRAMATORUL(pentru ca acolo era defectiunea) si, sa-l duca la electronistul de la care  luasem telefonul lui. A zis ca, e prea complicat, ca el nu are timp etc. etc. A ramas, sa ma duc eu la electronist, sa-l conving pe acesta sa vina acasa si, sa demonteze piesa defecta. Am fost a doua zi dar, nu am avut succes. L-am sunat, din nou, pe mesterul care imi demontase masina si, l-am induplecat sa vina si, sa demonteze piesa defecta, s-o duca la electronist si, sa incerce, s-o repare. Intre timp, am intrat pe ”net” si, de pe un forum al celor cu masini de spalat defecte, am aflat ca, s-ar putea ca, de vina!? pentru tot ”tambalaul” asta al meu, sa fie un CONDENSATOR DE LA PROGRAMATOR(indicand si locul unde este pozitionat, in programator). Cand a venit mesterul sa demonteze programatorul si, sa-l duca la atelier, i-am spus si lui ce aflasem de pe net si, dupa ce a venit cu piesa reparata MI-A CONFIRMAT CA AM AVUT DREPTATE!?  Asa s-a terminat un mic ”calvar” al meu, in epoca moderna in care traim, cu obiecte aproape ”de unica folosinta” pe care, nu ti le mai poate repara nimeni sau, daca o face, iti creaza o groaza de nervi si, iti consuma foarte mult timp.
  Am scris aceasta patanie a mea pe blog, in speranta ca, poate, aceasta informatie cu CONDENSATORUL (vinovat de nefunctionarea storcatorului, la masina de spalat) scuteste si pe altii, atat de o cheltuiala in plus,  cat si de stresul care, se acumuleaza permanent pentru ca, cei care ne conduc nu se apleaca, cu mai multa atentie, la aceste amanunte cotidiene care, nerezolvate, iti pot face viata un calvar.
  Doamne ajuta!

DESCARCAREA UNUI VIDEOCLIP, DE PE YOUTUBE IN CALCULATOR, IN FORMAT AUDIO

  Imi trebuiau urgent, cateva videoclipuri pentru o activitate didactica. Credeam ca pot sa ma descurc singur dar, cand m-am apucat de lucru, m-am impotmolit. Am cerut ajutorul unui tanar licean, care studia la o clasa de informatica si, AM REUSIT ! Mutumesc, si pe aceasta cale, acestui tanar minunat. Doresc sa transmit aceasta informatie, si celor care, nu stiu CUM SE FACE ACEASTA OPERATIUNE. Celor care stiu (cum se face aceasta operatiune), ii rog sa se abtina si, le mutumesc pentru intelegere.
  Incepatorilor(ca si mine) : Cititi cu atentie!    


          DESCARCAREA UNUI VIDEOCLIP, DE PE YOUTUBE PE CALCULATOR, IN                           FORMAT AUDIO.

1. se scrie adresa : www.youtube.com ;
2. se scrie numele clipului video in casuta dreptunghiulara din dreapta ”YOUTUBE”; se da click st. pe ”cautare”(pictograma sub forma de lupa, din dreapta dreptunghiului);
3. se da click st. pe titlul clipului  video sau pe pictograma acestuia (videoclipul porneste) ;
4. dupa 3-4 sec. se da click (st.), in stanga jos, de la pictograma clipului video (se opreste) ;
5. se da click st. in casuta dreptunghiulara din dreapta ”YOUTUBE”, unde este link-ul videoclipului (se coloreaza in albastru), apoi se da click dr.(in acelasi dreptunghi, pe adresa colorata in albastru); o sa apara, mai jos, mai multe comenzi, sub forma de inscrisuri ; se da click st. pe ”copiati” (copy);
6. se da click st. in aceeasi casuta dreptunghiulara(devine din nou de culoare albastra) si se scrie : www.youtube-mp3.org ; o sa apara mai jos mai multe adrese dar, doar una este de culoare albastra si, corespunde cu adresa de mai sus (www.youtube-mp3.org- YouTube to mp3 Converter);
7. se da click st. pe acea adresa albastra, din josul dreptunghiului si ea va aparea automat in dreptunghi;
8. imediat va apare mai jos o pagina cu titlul ”You Tube mp3”;
9. se da click st. pe dreptunghiul de sub titlu unde este o adresa de link (sa va colora in culoarea albastra);
10. se da click dr. pe adresa albastra si o sa apara, mai jos, mai multe inscrisuri;
11. se da click st. pe ”inserati”(paste);
12. se asteapta pana se termina operatiunea de inserare(se observa ca, ”Convert Video” isi schimba intensitatea);
13. se da click st. pe ”Convert Video ”;
14. se asteapta, pana apare pictograma videoclipului si cuvantul colorat in albastru, ”Download”;
15. se da click st. pe ”Download”;
16. se da click st. pe locul din calculator, unde vrem sa salvam videoclipul;
17. se da click pe ”save”.

ROMANIA, CA UN DEZASTRU !

  Am scris pe acest blog, mai demult, ca rolul determinant, in societate, al partidelor politice s-a incheiat. A mentine aceasta stare de lucruri, este o frana in calea progresului societatii. Unii comentatori ”de serviciu”, de  la tv. spun, cu jumatate de gura ca, de-asta nu progresam pentru ca, nu exista ”continuitate” in politicile publice, dar nu au curajul sa puna punctul pe ”i” si, sa spuna raspicat ca de vina, de toata aceasta poticneala si, pana la urma, stagnare este sistemul social in care traim. Aceasta democratie capitalista, care se bazeaza pe partide politice pentru conducerea societatii ”si-a trait traiul, si-a mancat malaiul”. TREBUIE URGENT gasita alta modalitate de conducere a societatii si, dupa parerea mea, o varianta ar fi conducerea cu ajutorul specialistilor de top, care sa ocupe, TOATE posturile de conducere din societate, PRIN CONCURS. Avem destui teoreticieni in stiinta conducerii societatii, nu mai vorbesc de Academia Romana, care POT construi un model viabil. Important este ca CINEVA din ELITA INTELECTUALA a Romaniei, cu influenta in societate, sa ridice aceasta problema, pentru ca, daca o ridica unul ca mine, astia care se cred ”buricul pamantului” stramba din nas si, dupa mintea lor (care este ocupata, doar cu probleme de genul ”interesului national”!?), m-ar strivi ca pe un gandac dar, nu pot pentru ca, e ”democratie” si, nu ar da bine la electorat !?
Mai devreme sau mai tarziu, ceea ce scriu eu pe acest blog, in legatura cu tipul de societate pe care TREBUIE sa-l construim, se va intampla. Nu vreau sa zic ca, eu sunt un vizionar pentru ca, eu am ajuns la aceasta concluzie, citindu-i pe altii. Deci, nu sunt singurul care gandeste asa. Imi pare rau ca, macar unul din cei care au aceste convingeri, nu este la conducerea societatii, sa creeze ”un cap de pod” pe care usor, usor sa-l dezvolte si, apoi, sa-l legifereze si, sa-l aplice la nivel national. Imaginati-va, unde am fi fost acum daca, din 1989 incoace, am fi avut CONTINUITATE IN POLITICILE PUBLICE !? Ganditi-va, va rog ca, in fiecare an se fura, la propriu, din avutia tarii, cateva zeci de miliarde de euro. Sa spunem ca se fura doar zece miliarde(cu toate ca se fura, cel putin, douazeci si ceva, daca nu mai mult). Daca inmultim cu douazeci si patru de ani, avem 240.000.000.000 DE MILIARDE DE EURO !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!???????????????????. Va dati seama cum ar fi aratat Romania si, LA URMA URMEI, CUM AM FI TRAIT NOI, ACUM !?
Si, noi, parca in transa fiind, i-am ales IARASI SI, IARASI pe aceiasi indivizi sa ne conduca la DEZASTRU.
 Niciodata nu-i prea tarziu !
 TREZITI-VA !?

DE CE VA BATETI JOC ?

  S-a tot vorbit, la vremea respectiva, despre militarii romani si, pensiile lor ”nesimtite”. Acum doua zile, mai marii tarii se ”bateau cu caramida in piept” si, incercau sa scoata in evidenta, cat de mult s-au straduit ei ca Romania sa fie primita in NATO. Ce au uitat sa sublinieze, cu tusa groasa, domniile lor, este ca fara contributia Armatei Romaniei, mai exact a celor peste 250.000 de militari care au inteles momentul istoric si, si-au sacrificat carierele(”lasandu-se” disponibilizati pentru ca Romania sa indeplineasca criteriile de accedere in Alianta), intrarea in NATO ar fi devenit doar un VIS. Care categorie profesionala din Romania a mai facut un asemenea sacrificiu !? NICIUNA! Si, drept rasplata, cel care se impauneaza acum cu intrarea Romaniei in NATO, a ”intrat cu bocancii” in Sistemul de Siguranta Nationala bulversandu-l si punandu-l, din punct de vedere pecuniar, la egalitate cu ”civilii”. Pentru cei care nu inteleg ca ”militarii”(cei care sunt imbracati in haina militara, indiferent in ce domeniu lucreaza), in niciun stat democratic, NU SE POT AMESTECA cu ”civilii”, ii rog sa se uite la America, Franta, Germania etc. Vedeti voi acolo, ca s-a pus vreodata problema, ca ”militarii” ar avea solde sau pensii ”nesimtite”!? Cum sa functionezi tu, ca STAT DEMOCRATIC, incalcand un contract cu cei care, SUNT LA DISPOZITIA TARII ”24 din 24” iar pentru acest lucru, ei primesc niste drepturi ca sa compenseze, intr-un fel, aceste sacrificii!? Nu inteleg, de ce se perpetuiaza aceasta ”targuiala”, intre acesti conducatorii vremelnici  ai Romaniei si ”militari”!? De ce nu se intra in normalitate!? Daca nu intelegeti(sau va faceti ca nu intelegeti) domnilor, care conduceti vremelnic Romania, ca militarii romani TREBUIE tratati ca militarii din celelalte tari NATO, la ce bun sa ne mai conduceti!?
  Nu astept de la voi(conducatorii tarii) niciun raspuns. Astept clipa cand, va veti trezi si, veti repune aceasta categorie profesionala, acolo unde ii este locul, la LOC DE CINSTE !
  Asa sa va ajute Dumnezeu !

DEMOCRATIA IN PERICOL!

Discutam cu cineva, cu ceva timp in urma, si-i spuneam ca, din pacate, Romania va trece prin unele  etape ale instalarii democratiei, asa cum s-a intamplat si in tarile cu democratie consolidata. Se ”vor arde” unele etape dar, unele nu vor putea fi evitate pentru ca, nu poti sa educi o populatie, lasata intentionat(din motive electorale sau din nepasare), needucata, din punct de vedere scolar(a se citi analfabetism), in cativa ani. Iti trebuie, cel putin o generatie(cativa zeci de ani), ca sa aduci analfabetismul la un nivel acceptabil. Daca ar fi o justitie corecta in tara noastra, cei care au permis asa ceva ar trebui judecati si condamnati, pentru atentat la siguranta statului. Efectele acestui analfabetism se vad aproape in fiecare zi si, din pacate, ele se lasa si cu pierderi de vieti omenesti sau cu raniri grave care duc, de cele mai multe ori, la handicapuri severe pentru victimele acestor primitivi care, actioneaza instinctual, tocmai din motivele scrise mai sus. Aceste efecte sunt cu atat mai dramatice cu cat, in urma cu cativa ani, niste politicieni care se lauda ca au scos Romania din criza, au inchis scoli, au desfiintat spitale, au disponibilizat angajati ai Ministerului de Interne(facand o brambureala in sistemul de ordine publica, prin desfiintarea posturilor de politie de la comune si, alte masuri aberante), au redus numarul cadrelor didactice, au ”inghetat” angajarile in sistemul sanitar etc. Acum ”culegem” roadele. Daca America, care are cea mai avansata democratie, isi intareste masurile de securitate, noi, o democratie in devenire, ”ne permitem” sa slabim institutiile statului care, pot apara, prin metode democratice, evident, ca aceste libertati ale noii societati sa nu fie folosite, de potentialii infractori, pentru actiuni ilegale. Din pacate, nu se observa, nici la actualii conducatori ca ar fi inteles situatia grava in care se gaseste Romania. Nu stiu ce trebuie sa se mai intample in Romania, ca Parlamentul, Guvernul si Presedentia sa hotarasca, la nivel de CSAT, legiferarea unui set de masuri menite sa intareasca ordinea publica si, implicit securitatea statului. Sintagma ”democratia costa” trebuie sa conduca, obligatoriu, la intarirea institutiilor statului care au atributiuni pe aceasta linie, bineinteles coroborate cu celelalte masuri de care ”vorbeam” mai sus. Daca nu se vor lua masuri ACUM,  ”maine” va fi, poate, prea tarziu. Nu vreau sa ajungem ca in America, care, la un moment dat, legiferand libertatile specifice democratiei s-a trezit cu un val de infractiuni care, a fost stavilit cu greu, iar populatia, ca sa se apere, a fost nevoita sa se inarmeze la propriu(cu arme de foc) si sa patruleze, pe strazile unde locuiau, ca sa se apere de infractori. Asa vor conducatorii nostri, sa se intample si in Romania!?
Nutresc speranta, ca seviciile de informatii ale Romaniei isi fac, pe deplin datoria si, la timpul potrivit vor informa, mai convingator, pe decidentii politici. Inca mai sper!
Doamne ajuta!

VEDETI CA SE POATE !

 
Haideti sa nu ne mai lasam condusi de TICALOSI. Veniti la vot, cei care sunteti scarbiti de aceasta clasa politica si, care, in semn de protest, nu ati mai votat de foarte mult timp. Ma adresez voua, celor 60% din electorat : VENITI LA VOT !  Cu nevenirea la vot, nu se rezolva nimic, din contra, le dati posibilitatea celor care sunt TICALOSI sa manevreze buletinele voastre nefolosite, dupa bunul lor plac. Cel putin, veniti si anulati votul dar, VENITI ! Eu nu zic ca Mircea Diaconu este solutia. Dar daca este!? Daca Dumnezeu, in marinimia lui, ne-a dat un semn !? Eu sunt convins ca si Romania are un Havel al sau dar, el trebuie scos in fata electoratului si, acesta sa aleaga. Sunt ferm convins ca, in ciuda a ceea ce spun unii
”deontologi ai neamului” ca, o parte din popor este prost si needucat, cand apare un om de valoare, TOTI, dar absolut TOTI oamenii realizeaza, fiecare in felul lui, ca au in fata O PERSONALITATE PROVIDENTIALA. Teoria, precum ca, a trecut vremea oamenilor providentiali este o ticalosie fara margini. Aceasta este una din metodele de manipulare a maselor. Adica, cu alte cuvinte, degeaba il alegeti pe cutare, pentru ca jocurile se fac in alta parte etc. etc. FALS ! Si, ca dovada ca am dreptate, uitati-va in tara unde, in anumite localitati, sunt alesi aceiasi primari de zeci de ani ! De ce? Intrebati-i pe localnicii de-acolo. Dar, va pot spune si eu ca, îi aleg pentru ca, acei primari fac lucruri si pentru oamenii de-acolo, cate pot si ei, dar fac. Imaginati-va sa fi avut, din 1989 încoace, conducatori adevarati, la nivel national, care sa fi facut lucruri si pentru cetatenii acestei tari, unde ar fi fost Romania acum !? In primul rand, doar daca, nu ar fi distrus economia si nu ar fi furat atat, Romania era departe. Si-acum, vine  firesc intrebarea : Dar, de ce au distrus economia Romaniei, cei care au condus tara(toti), de la revolutie pana acum !? Ca de prostie, nu pot fi suspectati !? Raspunsul este unul singur : Pentru ca sunt niste TRADATORI DE TARA! De-asta Romania este la coada Europei. TREZITI-VA ! NU VA MAI LASATI MANIPULATI. Asa cum am spus într-o postare anterioara, aveti cea mai puternica arma : STAMPILA. Folositi-o cu discernamant si, trimite-ti la conducerea tarii, pe cei mai buni din comunitatile voastre.
  Doamne ajuta !

HAIDETI SA DOVEDIM, CA SE POATE !

Am citit scrisoarea deschisa, a domnului Gabriel Liiceanu catre domnul Daniel Daianu. Continutul acesteia este riguros si, pune intrebari pertinente conducerii statului roman care, nu este in stare sa reglementeze durabil, probleme curente ale societatii. Am intrebat retoric de multe ori : ”Unde este Elita intelectuala a Romaniei?” Acum pot sa spun cu convingere, din pacate, ca aceasta (Elita intelectuala) este doar ”in scris”. Din pacate, nu ajunge doar sa scrii, ca sa creezi convingeri si adepti, care sa te urmeze, intr-un demers patriotic sau, de alta natura, mai trebuie SA SI ACTIONEZI, fie la nivel politic, fie la nivel de strada, intr-un cadru democratic, evident. Este cat se poate de adevarat ca, la baza multor incalcari ale legilor, sta LACOMIA omeneasca dar, aceasta poate fi si educata si constransa, de reglementari care sa nu lase loc de ”interpretari” ale unora si altoara. DAR, pentru aceasta TREBUIE sa existe VOINTA POLITICA! Cum sa doreasca ei, unii dintre oamenii politici sa reglementeze, foarte precis, un aspect al vietii sociale, politice, economice etc. cand ei, unii dintre ei, din aceste scapari (intentionate, spun eu) legislative isi ”duc veacul”. Ce ”farmec” ar mai avea ajungerea la putere, pentru unii dintre ei care, de-abia asteapta sa ajunga ”la cascaval” pentru a se imbogati ”cu acte in regula”. De ce credeti voi, ca nu se doreste reglementarea corecta a evaziunii fiscale si, in general, a colectarii banilor la bugetul statului!? Din aceleasi motive pe care le-am scris mai sus. Ca sa vedeti ca am dreptate va intreb, tot retoric : ”De ce in tarile, cu adevarat democratice, nu exista asemenea probleme, la o scara atat de alarmanta(pentru ca, nimeni, niciodata, nu va putea sa eradicheze fenomenele negative din societate) !? Va raspund tot eu : ”Pentru ca acolo exista, cu adevarat, democratie, iar problemele, de ordin legislativ, sunt rezolvate, comparativ cu Roamnia, aproape farmaceutic. Daca cei care au condus Romania, din 1989 incoace, doreau sa construiasca un stat, cu adevarat, democratic, o puteau face din prima zi, dupa ”asa zisa revolutie” dar, din pacate, nu au vrut, tot din cauzele, scrise mai sus.
CAUZA, CAUZELOR, pentru tot ce se intampla cu Romania, este SLABA CALITATE UMANA A CLASEI POLITICE. Se poate ”primeni” clasa politica, prin vot sau, prin reglementari care sa nu mai permita celor care au fost dovediti (de o JUSTITIE, CU ADEVARAT INDEPENDENTA) ca ”au incalcat legea”, sa mai aiba acces, o perioada, la demnitati publice. Depinde NUMAI DE NOI, ca sa ne facem viata mai frumoasa.
 Cazul Mircea Diaconu va da masura dorintei noastre, a celor multi, dar nu prosti, ca vrem sa traim intr-o TARA NORMALA! Daca nu vom reusi acum, sa dovedim, ca SE POATE, nu trebuie sa dezarmam, ci sa continuam, IARASI SI IARASI, PANA VOM IZBANDI.
Doamne ajuta!

MAESTRUL MIRCEA DIACONU

  Din păcate, realitatea crudă în care trăim îmi dă dreptate, în ceea ce am scris pe acest blog, și anume faptul că, marea majoritate a celor care s-au perindat pe la putere, din 1989 încoace, au creat legi, de cele mai multe ori, doar pentru ei și, în cazul de față, Legea electorală a fost construită,  de-așa manieră, încât nu care cumva, alții, mai deștepți  decât ei să le ia locul, la conducerea țării. Se vede aceasta în aceste zile cand, Maestrul Mircea Diaconu încearcă să îndeplinească acele condiții impuse de Legiuitor, pentru a se înscrie în cursa electorală. Eu am scris, despre partidele politice ca sunt o frână în dezvoltarea firească a societății. Am mai scris că totuși, dacă cineva dorește sa înfiinteze un partid politic, foarte bine, să înființeze DAR, NU PE BANII DE LA BUGETUL TARII!? ci pe banii sponsorilor(LA VEDERE) sau, a cotizanților. Nu trăim într-o societate concurențiala? Atunci, să reziste cine este cel mai bun! Nu? Ia să vezi ce curățenie s-ar face in rândul partidelor politice! Și-atunci, natural, firesc, toți acești ”lipitori de afișe” ar dipărea din viața politică și, s-ar duce la muncă, că altfel ar muri de foame. Degeaba am intrat în NATO și în UE (pentru care am distrus, ”la propriu”, economia Romaniei) pentru că, pe ”mai marii” de pe-acolo, nu-i interesează ca în tara noastră să fie,  cu adevărat, democrație ci, doar, să-și poată face ei jocurile, ori de câte ori doresc sau, au vreun interes, de orice natură. Și noi, ”poporul prost”, stăm și ”înghițim” toate mizeriile pe care le fac unii dintre politicieni.

 Dacă vă place cum trăiți , vă doresc să trăiți așa, dacă nu vă place, aveți cea mai cumplită armă a democrației, ȘTAMPILA!?  Folosiți-o cu discernământ și,  trimite-ți,  la conducerea țării, pe cei mai buni dintre noi. 

  Doamne ajută!

ÎNVĂȚAȚI CARTE!

  Merg pe stradă și întâlnesc tot felul de oameni. Din păcate, văd copii fără căpătâi (așa-zișii ”aurolaci), oameni fără adăpost care-și târâie pungile, cu puținele lucruri pe care le mai au (uneori, din păcate, mai au și câte un copil mic), câini fără stăpân și, multă, multă tristețe pe chipurile îmbătrânite, prea devreme, ale unora. Și, Statul, pe care noi cetățenii îl alimentăm cu taxe și impozite, se face că nu vede această realitate cutremurătoare. Suntem în democrație!? Așa arată democrația!? Eu încă mai sper că mă înșel dar, dacă așa arată democrația prefer o societate cu un sistem autoritar, unde Statul să fie puternic și, să regleze toate aceste anomalii. Ce contează ca ai libertate, daca nu ai LIBERTATE MATERIALĂ !? Este cea mai cinică societate, în care există abundență de mărfuri dar, puterea de cumpărare este tot mai scăzută. Nu cred că este normal, indiferent ce zic ”deontologii lui pește”. Eu (am mai scris aici) am trăit și în perioada de până in 1989 dar, nu era atâta mizerie(din toate punctele de vedere). Evident că nu regret acea societate dar, mă doare că nu am reușit, după 1989, să înlocuim acea societate cu una NORMALĂ, în care, cel care are un serviciu să-și poată întreține familia lui (nevastă și copii), în care, să poți merge pe stradă fără frică, în care să mergi cu încredere la doctor (spital), fără să-ți fie teamă că te vei îmbolnăvi mai rău sau, și mai tragic, chiar să mori, în care, să poți să-ți trimiți copii la școală unde, gratuitatea învățământului să nu fie doar un slogan, în care, să te simți OM iar cei care te reprezintă, în forurile de conducere ale ȚĂRII, să fie cei mai buni dintre noi etc. Sunt eu prea pretențios!? Sunt eu prea idealist!? Atunci, alte țări cum pot să aibă rezolvate aceste probleme !? Înseamnă că SE POATE numai că, în România, au ajuns ”la putere” cei pe care i-a nominalizat deputatul Ioan Munteanu (citiți postarea anterioară, ”De ce atâta zbatere”). Aceasta este tragedia acestui popor, că nu reușește să discearnă între Bine și Rău, între Lumină și Întuneric, până la urmă.
  Am mai scris despre una din soluțiile care, pe termen lung, ar rezolva, o parte, din aceste lucruri care trenează de zeci de ani in România și anume, despre NECESITATEA instrucției școlare, CU ADEVĂRAT gratuite, unde, TOȚI copii acestei țări să învete carte serioasă, unde, să se respecte cadrele didactice, de la educatoare pană la profesorii universitari, unde, promovabilitatea să fie funcție de gradul de asimilare a cunoștințelor, nu de dragul statisticilor, ca să dea bine nu știu pe la ce reuniuni (pe cine încurcă dacă unii vor mai rămăne și corigenți sau repetenți!?; ce dacă vine la corigență la toamnă sau, mai repetă anul!?; dacă nu vor aceste lucruri, atunci să învețe; dacă nu pot să învețe, nu-i nici o tragedie, sunt și alte forme de școlarizare unde, se pune accent pe deprinderile practice; nu-i obligatoriu, ca toți copii să termine liceul sau facultatea etc.). Se uită sau, mai grav, nu se cunoaște că, cea mai mare și profitabilă INVESTIȚIE  pe care un Stat ”sănătos la cap” ar trebui să o facă, este INVESTIȚIA ÎN FORȚA DE MUNCĂ. Și, când îi aud pe unii „deontologi” spunând că, sistemul de educație nu este PRODUCTIV !?, îmi vine așa, o senzație de deznădejde și de furie.
  Până se TREZEȘTE acest Stat, adormit în propriul proiect, vă rog, pe toți cei care citiți aceste randuri, să îndemnați pe toți copii și părinții, pe care îi cunoașteți, SĂ FACĂ TOATE EFORTURILE,  pentru ca, cei de varstă scolară, să ”învețe carte”.
 Copilul este ca o plantă care, dacă îi dai ce-i trebuie, crește și înflorește frumos iar, ”fructele” lui  intră în ceea ce noi numim, progresul societății umane.
  Doamne ajută!

DE CE ATÂTA ZBATERE!?

Am stat mult și m-am gandit că, ce se intamplă cu TARA mea nu este intamplător. Se vede cu ochiul liber ca există UN PLAN de distrugere, sub toate aspectele. Al cui, nu știu dar, SIGUR cineva(sau mai mulți) este(sunt) interesat(interesați) ca Romania sa devină un stat slab, ca mai apoi, să poată fi ”SALVATĂ” de cel(cei) care nu se mai satura de BANI sau, are o pasiune bolnăvicioasă de a se JUCA  cu destinele oamenilor și, implicit, ale țărilor acestora.  Probabil ăștia nu au aflat de Alexandru Macedon, supranumit si Cel Mare, care a lăsat cu limbă de moarte, ca atunci cand va muri sa fie ingropat cu mâinile ”la vedere”, ca să vadă toată lumea ca nu a luat NIMIC cu el, dincolo de mormânt. Și-atunci, de ce atâta zbatere la unii de a aduna averi si a manipula oameni si țări când, în fața morții suntem toți egali!? De ce irosesc energii colosale ca până la urmă, să se confrunte cu o nemiloasă realitate!? De ce nu acționează rațional, ca să lase pe pământ o amintire plăcută iar oamenii să-i pomenescă pentru faptele lor bune, pe care le-au făcut !? Celor care nu înțeleg încă, această nemiloasă realitate le spun doar atât : STRĂDUITI-VĂ, DIN RASPUTERI, SĂ NU FACEȚI RAU, CU BUNĂ ȘTIINȚĂ, RESTUL E DEȘERTĂCIUNE!
Pentru cei care încă mai au dubii în legătura cu neputința și cu fragilitatea noastra, a oamenilor, în fața morții, îi îndemn să citească din Istoria Universală despre marile personalităti ale omenirii, fie ele pozitive sau negative, și să tragă învățămintele necesare.

TREZITI-VA!

  Stau si mă gandesc cum pot fi, unii oameni, atat de incorecți. Stiu ca numai Dumnezeu este perfect dar, de aici si pana la ce se intampla cu unii oameni, in special, cu conducatorii tarii noastre, este cale lungă. Eu nu pot înțelege aceste lucruri pentru că eu am fost educat sa fiu corect, cinstit, sincer, harnic, ascultator, politicos etc. si SA IUBESC SI SA RESPECT, in afara de neamul meu, TARA IN CARE M-AM NASCUT. De aici trag concluzia că, cei care nu au aceste calitati NU AU FOST EDUCATI de parintii lor si, in scolile pe care le-au urmat (daca le-au urmat), nu !? Vorba aia : ”De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere!”

O alta concluzie pe care o trag este ca scara valorilor, in TARA mea, nu functioneaza, atata vreme cat ajung la conducerea ei, tot felul de aventurieri, care mai de care mai ciudati, de-ti vine uneori, sa urli de neputinta si, sa-ti pui mereu intrebari de genul : ”Cum e posibil asa ceva! Unde sunt personalitatile adevarate ale TARII! De ce stau si nu actioneaza!?” Cat trebuie sa mai induram bataia de joc, la care suntem supusi, ca sa ne trezim!? L-am inlaturat pe Ceausescu si ce-am pus in loc!? TARA este in haos si, are profilul unui stat mafiot. Nu o spun numai eu ci, alti oameni, MULT mai destepti decat mine.

 ESTE TIMPUL, sa ne punem ordine in  propria noastra TARA! 

TREZITI-VA!

                                                         CITIȚI  ȘI  MEDITAȚI !  

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 februarie 2014

Domnul Ioan Munteanu: "Despre noua scară a valorilor" E din ce în ce mai clar că nimic nu mai e ca altădată. S-a schimbat vremea, dar s-au schimbat şi vremurile. S-a cam terminat cu cei şapte ani de acasă, cu respectul faţă de profesori sau faţă de persoanele în vârstă. O nestăvilită băşcălie a luat locul bunului simţ şi a comportamentului civilizat. Lumea s-a întors pe dos, copiii îşi bat ori îşi ucid părinţii, tineri netrebnici violează, apoi ucid cu bestialitate bătrâne neputincioase, nu mai există onoare, cinste, muncă, generozitate, nimic din ceea ce înseamnă valori morale şi spirituale strămoşeşti. Unde au dispărut cuminţenia românului şi frica de mânia lui Dumnezeu? Neam de neamul nostru n-a cunoscut vreodată atâta violentă, dezmăţ şi nesupunere ca la acest început de mileniu. Sau, după cum spunea Alexandru Vlahuţă, într-o poezie de o surprinzătoare actualitate, (publicată, însă, în 1881): "vai, nenorocită ţară, rele zile-ai mai ajuns!", îngrijorător este faptul că suntem conduşi de oameni de proastă calitate, de analfabeţi (cu sau fără diplomă), de parveniţi şi de mojici. Incultura, prostia şi obrăznicia au devenit criterii şi atuuri de promovare. Grav e că aproape toţi aceşti indivizi, considerând că li se cuvin posturile şi că pot lua orice hotărâre, trag după dânşii oameni de aceeaşi calitate îndoielnică. Aşa se explică paradoxul din multe instituţii bugetare în care mediocrii şi submediocrii ajung să facă legea şi să reprezinte statul, obligându-i pe adevăraţii specialişti să-şi părăsească locurile de muncă. Aceşti indivizi, aflaţi vremelnic în funcţii nemeritate, îşi fac loc în faţă dând din coate, le place să fie băgaţi în seamă, să se vorbească şi să se scrie despre ei. Sunt nelipsiţi de la tot felul de sindrofii şi ceremonii, de la evenimente mondene, dar şi de la slujbe, parastase şi pomeniri. Se închină cu falsă smerenie la icoane, în timp ce mintea le umblă la hoţii şi şmecherii. Fac gesturi umanitare de ochii lumii, dar de fapt nu cheltuiesc nici 0,1% din ceea ce fură.  Trăiesc într-un lux deşănţat, risipesc fără măsură banii uşor câştigaţi, petrec vacanţe în locuri exotice, adună averi peste averi şi îi sfidează cu neobrăzare pe cei care ar fi meritat să ajungă în locul lor, dar n-au făcut-o pentru că le-a lipsit tupeul lor neruşinat. Exemple de acest fel se întâlnesc la orice pas, fără ca oamenii din jur să mai aibă vreo reacţie. Într-o lume în care scara adevăratelor valori s-a răsturnat, nimeni nu se mai miră că X sau Y a ajuns acolo unde a ajuns. Şi, mai ales, cum au ajuns. "Ei sunt mari şi tari, nu au nici ruşine, nici sfială/că-ntr-o zi urmaşii le vor cere socoteală" (tot Vlahuţă, 1881!). În România va trebui să se ducă o luptă foarte grea cu această categorie care a impus regulile junglei. Doar un lider respectat şi autoritar, un patriot, un român adevărat mai poate readuce ţara pe calea cea bună. Îl vom găsi? Îl vom avea? Eu nu pot decât să sper!

GANDITI CU CAPUL VOSTRU!

Se discuta, in spatiul public, tot felul de efecte ale problemelor economice, politice, sociale etc. actuale, dar foarte putini sunt aceia care, analizeaza ”cauzele” care determina aceste efecte. In asa zisa ”societate democratica” in care traim, exista un neajuns major, demonstrat de viata de zi cu zi, ca este sursa multor ”rele”. Acest neajuns se refera la finantarea partidelor politice, de la bugetul statului. Intr-o societate concurentiala, nu este normal ca sa reziste numai cine este competitiv!? Si atunci, daca aceasta afirmatie este adevarata, de ce nu se aplica si la nivel politic!? De ce partidele politice nu sunt finantate, NUMAI, din cotizatiile propriilor membri si din sponsorizarile legale!? De ce TREBUIE ca Statul sa le finanteze!?. Prostia vehiculata de ”purtatorii de vorbe” de la televizor ca : ”Democratia costa” este pentru prosti, nu pentru oameni care gandesc normal si, ”mai au si ceva in cap”. Foarte bine, vrei sa infiintezi un partid politic? Atrage membri cotizanti, umbla dupa sponsori si ”produce” cate stategii doresti, pentru dezvoltarea societatii. De ce TREBUIE ca Statul sa cheltuie o groaza de bani si, cand unele din aceste partide, ajung ”la putere” nu au ca obiectiv decat, sa-si puna in functii de conducere si, BINE PLATITE, ”clientela” lor!? Ce-ar fi ca TOATE FUNCTIILE DE CONDUCERE DIN SOCIETATE sa fie ocupate prin concurs!? Ce rau ar fi!? Ce-ar fi ca parlamentarii, ministrii si toti inaltii functionari ai statului sa nu mai beneficieze de tot felul de avantaje materiale!? Cum ar fi!? Ar fi ceva rau!? NU CRED! Ca dovada ca am dreptate, sunt tari, chiar in Europa, Suedia de exemplu, care aplica aceste masuri si, comparativ cu Romania, este DEPARTE, din multe puncte de vedere. Deci, se poate! Ce-ar fi ca, cei care sunt alesi de ”popor”, pe un proiect electoral, in cazul in care nu se tin de cuvant, sa fie imediat schimbati, tot prin vot, de acelasi ”popor”. O sa spuna unii care, se considera, ”dasteptii neamului” : ”Nu se poate asa ceva! Ce, facem alegeri non-stop!” Da, le raspund eu, facem alegeri, ori de cate ori este nevoie, pana ”stimabilii” care sunt alesi de ”popor” vor intelege ca, nu-i de joaca, si-si vor respecta proiectul electoral! De-abia aici MERGE sintagma cu: ”Democratia costa”. Si, ca sa nu vorbim doar ”in teorie” un asemenea sistem exista in Elvetia, tot tara europeana! Cum adica, revenind la concret, tu, candidat (si ce candidat!), imi promiti mie, alegator, ca nu esti de-acord cu exploatarea gazelor de sist si cu exploatarea aurului de la Rosia Montana, prin metoda ”ceanurarii” si, cand te vezi ”in scaunul puterii” o intorci ” ca la Ploiesti”!? Ce-ar merita un astfel de ”om politic” !? Deci, este fara doar si poate ADEVARAT ca, sistemul de organizare sociala actual NU MAI ESTE VIABIL. TREBUIE gasit un ALT MODEL DE ORGANIZARE SOCIALA, care sa aduca progres si prosperitate, PENTRU TOTI CETATENII SOCIETATII, nu doar pentru ”clientela politica”. Nu exista nici o scuza, din partea nimanui, ca nu se poate, ACUM, implementa un astfel de MODEL SOCIAL MODERN. Evident ca, pana la implementarea noului model social, este OBLIGATORIU sa se parcurga toate etapele elaborarii unui document istoric, de MINTILE CELE MAI LUMINATE ale societatii apoi, sa se DEZBATA in spatiul public, pana se ajunge la un proiect viabil care sa reaseze societatea, intr-o matrice in care, in centrul ei, sa fie, cu adevarat, OMUL iar, pe langa el, celelalte vietuitoare. Sunt convins ca, mai devreme sau mai tarziu, aceste lucruri SE VOR INTAMPLA. Nu exista nici o indoiala, din punctul meu de vedere, ca SOCIETATEA ACTUALA NU FUNCTIONEAZA! Indiferent ce spun unii si altii, atata vreme cat, cea mai sigura cale de asigurare a subzistentei individuale adica, ”MARIA SA MUNCA” nu este folosita, LA CAPACITATE MAXIMA, tot timpul, in societate, VOR FI PROBLEME. Este atat de simplu, pentru OAMENII ONESTI SI DE BUNA CREDINTA si, foarte complicat, pentru TICALOSII LUMII. Acestora din urma, le spun un adevar, ca o axioma : ”Nimeni nu mosteneste NIMIC, dupa moarte. In schimb, lasa pe Pamant, DOAR AMINTIREA FAPTELOR SALE! Prin ele va dainui sau, va fi uitat, pana si de pietrele pe care le-a calcat in picioare”. Doamne ajuta!

ROSIA MONTANA

CITITI SI CRUCITI-VA !?

Dezvăluire bombă: A fost găsit raportul experţilor
 de la Oxford , “pierdut” de Ministerul Culturii.

 Concluziile şterg pe jos cu propaganda RMGC:

 Roşia Montană îndeplineşte criteriile UNESCO!
 
Totb.ro a publicat astăzi raportul profesorilor Andrew Wilson, David Matingly şi Michael Dawson, de la Universităţile din Oxford şi Leicester, referitoare la patrimoniul cultural de la Roşia Montană . Cei trei experţi au realizat acest audit pentru
Ministerul Culturii, în 2010, cu o finanţare asigurată de către Fundaţia Pro Patrimonio şi Şerban Cantacuzino.


  Concluziile
  rapoRtului (rezumatul executiv) nu lasă loc de dubii: situl
  de la Roşia Montană îndeplineşte 4 (patru) criterii
  pentru listarea în UNESCO, în condiţiile în care
  îndeplinirea unui singur criteriu e suficientă. Realizat
  în perioada în care ministrul Culturii eraKelemen Hunor,
  raportul “dispăruse” din arhivele ministerului,
  actualul ministru al Culturii, Daniel Barbu, afirmând că
 nu ştie ceva de existenţa lui!
 
 Rezumat
 executiv
 
 Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului, care se concentrează pe Masivul Cârnic de la Roșia Montană,
 constituie o parte mai amplă a peisajului cultural de mare
 importanță,comparabil, ca amploare, cu criteriile de
 ”valoare universală excepțională” din statutul
 Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul
 roman de la Cârnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere subterane foarte extinse și de mare importanță
 din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de
 vedere, este unic. Dovezile subterane legate de minerit,
 galeriile, abatajele și tehnologiile folosite capătă un
 surplus de valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui
 peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale
 metodelor de procesare, alezărilor, ritualurilor și
 comunităților.
 Alte  dovezi, de la epigrafii, la tăblițe cerate, până la depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ importanța Roșiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepționale ale patrimoniului mondial. Încă de la început, autorii aumaseră că
 Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului se va
 concentra, asemenea demersurilor Roșia Montană Gold
 Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada

>romană. Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și

 în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică și pentru alte perioade. În văile Corna și Roșia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 și 19, precum și galeriile și instalațiile
 perioadei comuniste, au creat laolaltă un  palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar și la nivelul actual de înțelegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificații.
 
 
 Acest raport, produs pe baza muncii de teren și am literaturii de
 specialitate, în august-septembrie 2010, plasează Roșia Montană în contextul său internațional. Concluzionăm că peisajul cultural
 de la Roșia Montană este de o importanță internațională excepțională. Minele romane de la Roșia Montană reprezintă cel mai extins și mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut în lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafață din zone de procesare a
minereurilor, așezările, locurile religioase și cimitirele, precum și istoria documentată a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentată a exploatării miniere din perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie și din perioada comunistă. Dat fiind  potențialul adițional de a pune în lumină tranziția de la perioada pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a considera minele de la Roșia
Montană ca având o importanță echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial. Confruntată cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale excepționale (dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roșia Montană întrunește fără îndoială următoarele patru criterii:
 (II) arată o relație importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii saua tehnologiei, a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepției peisagistice; 

 (III) poartă o mărturile unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau ale uneicivilizații, care încă există sau a
 dispărut;
 (IV) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;
 (V) este un exemplu deosebit pentru o așezare umană tradițională, pentru folosirea pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu mediul, mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile.
 
 Masivul Cârnic, în deosebi, conține cele mai extinse complexuri
 miniere subterane din zona Roșia Montană, iar acestea
 trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate.
 
 Evaluarea făcută de noi asupra semnificației elementelor individuale din peisaj se configurează după cum urmează, însă ănainte de toate este esențial să aducem la cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma părților sale. Permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil
adus integrității peisajului minier ca ansamblu.
 

​103 pagini ale Raportului in limba engleza:​
 Mai multe amănunte şi raportul integral pe Totb.ro
 Acest raport a devenit un subiect fierbinte în zilele respective,
 Ministerul Culturii şi ministrul Daniel Barbu spunând că nu există un astfel de document la minister, în vreme ce reprezentanţii Pro Patrimonio au oferit date despre cine a realizat raportul (profesori arheologi de laUniversităţile Oxford şi Leicester, care au vizitat Roşia Montană).

Fundaţia a dat în judecată Ministerul Culturii, în baza legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în încercarea de a obţine o copie a documentului.
La o zi după conferinţa Pro Patrimonio şi dezvăluirile privind
raportul arheologic realizat de specialiştii britanici, fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că ştie despre document şi că acesta se află în posesia lui, nu a ministerului, deoarece nu a fost comandat de minister, ci a fost un studiu independent, sprijinit din resurse extra-ministeriale, care l-a ajutat în decizia de a nu radia Masivul Cârnic de pe lista monumentelor istorice (aici puteţi citi restul declaraţiei).

 „Cine caută raportul la minister, îl caută într-un loc în care nu
există. Acest raport mi-a fost prezentat, a fost prezentat în faţa Comisiei Naţionale de Arheologie, ei cunosc cam ce  conţine.

M-a ajutat acest raport. Raportul britanicilor era un argument pentru a trimite dosarul Roşia Montană spre UNESCO, dacă totul era în regulă. (…) Raportul se află la mine şi la membrii echipei britanice care l-a întocmit. Asta a fost înţelegerea. Raportul îl păstrez, poate că îl voi publica la un moment dat”, declara Kelemen Hunor pe 24 septembrie, menţionând şi numele
celor trei autori ai raportului – profesorii Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson.

Am intrat în posesia acestui raport, pe care vă invităm să-l citiți integral la finalul articolului și care arată extrem de limpede că situl de la Roșia Montană are o importanță istorică deosebită, fiind perfect eligibil pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Dacă pentru a căpăta acest statut, un sit trebuie să îndeplinească cel puțin o condiție, zona Roșia Montană îndeplinește nu mai puțin de  patru. 
Mai jos, vă prezentăm câteva fragmente selectate din raportul referitor la importanța de patrimoniu a Roșiei Montane, după care vă invităm să parcurgeți întreg documentul, în varianta lui originală.
 
Prefață

 Luarea de Poziție Privind Importanța Obiectivului Roșia Montană a fost scrisă într-un interval scurt, de-a lungul a două luni, între august și septembrie 2010. Autorii au integrat dovezile găsite la Roșia Montană în contextul internațional.

Am examinat, de asemenea, și potențialul zonei, observând și dezvoltarea altor situri din Patrimoniul Mondial, după înscrierea lor în UNESCO, pentru a arăta că Roșia Montană are importanța și potențialul necesare de a deveni la rândul ei sit al Patrimoniului Mondial. Raportul a fost relansat în 2011, fiindu-i adăugat un Rezumat Executiv extins. Acesta nu reprezintă nicio schimbare de fond a  raportului în sine. El pune laolaltă declarațiile scrise privind importanța specifică a principalelor zone investigate de RMGC și examinate de specialiști în timpul unui demers de trei zile în teren, în august 2011. Rezumatul subliniază însă interrelațiile acestor dovezi care pun în lumină
semnificația unică a Roșiei Montane la cultura mondială.
Această regiune nu este numai importantă pentru istoria Imperiului Roman și a provinciei Dacia, ci și pentru dezvoltarea mineritului de aur în Imperiul Austro-Ungar, ba chiar și mai târziu, în timpul regimului represiv din secolul 20. Coroborarea elementelor punctuale, ce vorbesc despre importanța specifică locului subliniază totodată natura investigației actuale. Raportul
subliniază importanța unei abordări legate de patrimoniul
Roșiei Montane care să ia în calcul peisajul. Mai arată,
de asemenea, care sunt perioadele pentru care documentația
actuală este fie săracă, fie  inexistentă, cum sunt, de pildă, tranzițiile de la Dacia pre-romană, la provincia Romană, de la Dacia Romană, laTransilvania medievală timpurie, iar mai apoi la perioadele austro-ungare medievale târzii. Acest document susține explicit protejarea peisajului și conservarea, precum și
punerea în valoare a unei valori universale excepționale.

 Rezumat executiv
 Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului, care se concentrează pe Masivul Cârnic de la Roșia Montană, constituie o parte mai amplă a peisajului cultural de mare importanță, comparabil, ca amploare, cu criteriile de ”valoare universală excepțională”din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul roman de la Cârnic sunt parte dintr-un
serie de complexuri miniere subterane foarte extinse și de mare importanță din cadrul Imperiului Roman. Din acest  punct de vedere, este unic. Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele și tehnologiile folosite capătă un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale metodelor de procesare, alezărilor, ritualurilor și comunităților. Alte dovezi, de la epigrafii, la tăblițe cerate, până la depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ importanța Roșiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepționale ale patrimoniului mondial. Încă de la început, autorii aumaseră că Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului se va concentra, asemenea demersurilor Roșia Montană Gold Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada romană. Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare   importanță istorică și pentru alte perioade. În văile Corna și Roșia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 și 19, precum și galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc.Chiar și la nivelul actual de înțelegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificații.

Acest raport, produs pe baza muncii de teren și am literaturii de specialitate, în august-septembrie 2010, plasează Roșia Montană în contextul său internațional. Concluzionăm că peisajul cultural de la Roșia Montană este de o importanță internațională
excepțională. Minele romane de la Roșia Montană reprezintă cel mai extins și mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut  în lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafață din zone de procesare a minereurilor, așezările, locurile religioase și cimitirele, precum și
istoria documentată a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentată a exploatării miniere din
perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie
și din perioada comunistă. Dat fiind potențialul adițional de a pune în lumină tranziția de la perioada pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a considera minele de la Roșia Montană ca având o importanță echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial. Confruntată cu setul de
criterii pentru stabilirea valorii universale excepționale
(dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roșia Montană întrunește fără îndoială următoarele patru  criterii:

(II) arată o relație importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii sau  tehnologiei, a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepției peisagistice;
 (III) poartă o mărturile unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau ale unei civilizații, care încă există sau a
dispărut;
(IV) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;
(V) este un exemplu deosebit pentru o așezare umană tradițională, pentru folosirea pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu  mediul,
mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactu schimbărilor ireversibile.
Masivul Cârnic, în deosebi, conține cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roșia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate. 
Evaluarea făcută de noi asupra semnificației elementelor individuale din peisaj se configurează după cum urmează, însă inainte de toate este esențial să aducem la cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma părților sale. Permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrității peisajului minier ca ansamblu.
 ***

 In cele ce urmează, vă prezentăm câteva dintre precizările specialiștilor care au realizat acest raport, în legătură cu obiective  particulare  din zona Roșia Montană, fiecare dintre ele fiind evaluat individual, în funcție de semnificația istorică și
relevanța în materie de patrimoniu mondial. Totodată, observațiile acestora referă nu doar la valoarea zonelor relevante pentru perioada pre- și post-romană, ci și importanța lor pentru istoria medievală și a modernității timpurii, analiza experților mergând până în secolul 20.
 ***
 Hăbad (așezare romană și clădiri religioase)
Foarte important: Așezarea Hăbad cuprinde  vestigiile clădirilor, importante de reținut, dar poate nu merită conservare și prezentare. Totuși, zonele religioase Hăbad Brădoaia sunt o altă chestiune, întrucât clădirile de aici sunt asociate cu altare care
oferă informații importante  despre comunitatea minieră și credințele religioase, precum și toponime antice și informații despre bresle.   Comparația cu valea Nanului sugerează că mai există, în apropiere, și alte structuri religioase și altare. Nu este sigur dacă excavațiile au explorat complet aceste zone, iar legătura dintre zonele sfinte și așezările de aici nu este clară.

***
Valea Nanului(sit roman religios)
Foarte important. Structurile religioase din Valea Nanului au o importanță culturală foarte mare, atât în context românesc, cât și în context european. Există complexuri de “temple” romane extraordinare și neobișnuite, cu o pleiadă de zei reprezentați în mai multe altare ridicate aici. Din punct de vedere al
arheologiei romane, siturile sunt foarte neobișnuite.
Publicarea completă a acestor situri va fi de foarte mare importanță și e posibil ca și alte structuri și inscripții să fi rămas de descoperit.

***
Carpeni (lucrări subterane romane, clădiri de  suprafață)
Foarte important. Dealul Carpeni a fost pe bună dreptate identificat ca având o importanță extrem de mare în cadrul întregului complex de la Roșia Montană .

***
Steampurile  sunt o descoperire unică și excepțională, iar clădirile cu hypocaustum (încălzire în pardoseală, n.r.) de pe deal sunt, până astăzi, cele mai prestigioase complexuri arhitecturale din timpurile romane, chiar dacă interpretarea lor nu este clară încă. Este nevoie de investigații suplimentare.

***
Cârnic (lucrări subterane romane)
Foarte important. Acesta este cel mai extins și cel mai important sistem minier roman din tot Imperiul. În plus față de complexitatea și întinderea lucărilor miniere subterane de aici, galeriile romane din masivul Cârnic conțin cel puțin trei tipuri de lucrări unice: camere de lucru sprijinite de  piloni,  galerii cu scări în spirală și spații de lucru verticale. Un al patrulea tip – galerii de comunicare de coborâre – se mai regăsește la Țarina și la Kosmaj, în Serbia . Lucrările romane de la Cârnic sunt de o importanță excepțională internațională și trebuie conservate in situ în întregime.
 
Cercetările arheologice subterane din perioada 2000 – 2006 sunt prezentate în rapoarte ca fiind “o cercetare topografică aproape completă privind lucrările subterane din zona de sud a masivului, reprezentând 16 kilometri de lucrări, dintre care 4 km sunt romane (12 km reprezintă lucrări moderne deschise cu
ajutorul explozibililor și datând din secolul al XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea)”. Aceste rezultate sunt cu adevărat impresionante, dar partea de nord a masivului nu pare să fi fost supusă explorărilor.
Este posibil să mai existe lucrări romane în această parte neexplorată a masivului. Nu e nicio îndoială că e posibil ca, în viitor, noi cunoștințe despre tehnologia minieră romană și ulterioară romanilor să sugereze interpretări alternative și   reconstrucții. Dar distrugerea acestor zone ar face această revizuire imposibilă.

***
Alte zone de importanță semnificativă: zona Corna, Coș-Lety, Jig-Vădoaia (cimitire romane și situri de procesare a aurului), Țarina(cimitir roman, zone de procesare a aurului, probabil
așezări), Orlea (lucrări subterane romane).  (…)

***
Exploatările de subteran din perioada cuprinsă între secolele 17 – 19 au o foarte mare importanţă. Este vorba de una dintre cele mai vaste exploatări miniere din Imperiul Austro-Ungar şi s-au păstrat multe dintre uneltele şi tehnologiile folosite atunci, precum şinele de lemn, spre exemplu, care ilustrează tehnica mineritului din acea epocă (era modernă timpurie – n.r.). Un aspect crucial al perioadei a fost folosirea explozibililor în galerii deschise, ceea ce permitea o pătrundere mai adâncă şi mai  extinsă a  rocii decât până atunci. Analiza detaliilor din această perioadă ar putea ajuta la înţelegerea organizării şi dezvoltării sectorului minier în perioada Imperiului Austro-Ungar. Mineritul din perioada începutului epocii moderne merită o analiză detaliată.
În Masivul Cârnic, cele mai multe dintre galeriile aparţinând acestei perioade au rămas neexplorate şi neînregistrate, ceea ce reprezintă o omisiune arheologică gravă. Este clar că, şi numai pe acest motiv, acordarea descărcării de sarcină arheologică pentru regiune ar fi problematică. Ar implica distrugerea unei bucăţi
semnificative de moştenire arheologică industrială, fără ca aceasta să fie analizată şi înregistrată, ceea ce ar ridica semne de întrebare asupra aplicării strategiei conservării (prin înregistrare). Per ansamblu, peisajul minier al epocii moderne timpurii are o semnificaţie deosebită, iar Roşi  Montană şi împrejurimile sale pot ilustra în detaliu moştenirea minieră românească din acea perioadă. Acest lucru nu este realizat prin lucrările din prezent şi datele adunate până acum. Până când nu se va realiza o muncă mai aprofundată, este dificil de etichetat fiecare componentă a unui sit cu un grad mai mare sau mai scăzut de importanţă, dar, în mod clar, Roşia Montană, Corna
şi alte sate asimilate celor două centre sunt de importanţă ridicată. La fel sunt şi cimitirele, unde monumentele funerare şi inscripţiile ar trebui înregistrate pentru a se vedea evoluţia comunităţii (faze, cronologie, compoziţie). Nici
spaţiile de procesare a minereului nu au fost explorate corespunzător şi suficient, spre exemplu iazurile artificiale (tăurile) sau canalele care aduceau apa care punea în funcţiune steampurile. Extragerea şi procesarea altor minerale, precum argintul, mai ales, trebuie să fie  investigate arheologic pentru a ajuta la o mai bună înţelegere şi cunoaştere a tehnologiilor implicate atunci în minerit.
În ceea ce priveşte secolul 20, industria minieră din perioada
comunistă nu a fost cercetată din perspectivă arheologică şi componentele ei dispar rapid, pe măsură ce clădirile se degradează, instalaţiile se distrug şi minele sunt ameninţate cu dispariţia. Şi această perioadă face parte din istoria mineritului în România şi reprezintă a treia fază de mare importanţă în istoria exploatării miniere de la Roşia Montană, iar tehnicile folosite merită studiate în detaliu. În viitor, interesul istoric se va concentra pe această perioadă şi este important ca sursele documentare să fie însoţite de înregistrări şi dovezi arheologice. Un program mai ambiţios de colectare a datelor privind aceste mine şi tehnologia de minerit ar trebui să fie demarat, urmând, spre  exemplu,  modelul muzeului mineritului din Bochum ( Germania ), unde fiecare perioadă din istoria mineritului este prezentată ca având semnificaţie egală.