CITITI SI CRUCITI-VA !?
Dezvăluire bombă: A
fost găsit raportul experţilor
de la Oxford , “pierdut” de Ministerul Culturii.
Concluziile şterg pe jos cu propaganda RMGC:
Roşia Montană îndeplineşte criteriile
UNESCO!
Totb.ro a publicat astăzi raportul profesorilor Andrew Wilson, David Matingly
şi Michael Dawson, de la Universităţile din Oxford şi Leicester, referitoare la
patrimoniul cultural de la Roşia Montană . Cei trei experţi au realizat acest
audit pentru
Ministerul Culturii, în 2010, cu o finanţare asigurată de către Fundaţia Pro
Patrimonio şi Şerban Cantacuzino.
Concluziile
rapoRtului (rezumatul executiv) nu lasă loc de dubii: situl
de la Roşia Montană îndeplineşte 4 (patru) criterii
pentru listarea în UNESCO, în condiţiile în care
îndeplinirea unui singur criteriu e suficientă. Realizat
în perioada în care ministrul Culturii eraKelemen Hunor,
raportul “dispăruse” din arhivele ministerului,
actualul ministru al Culturii, Daniel Barbu, afirmând că
nu ştie ceva de
existenţa lui!
Rezumat
executiv
Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului, care se concentrează pe
Masivul Cârnic de la Roșia
Montană,
constituie o
parte mai amplă a peisajului cultural de mare
importanță,comparabil, ca amploare, cu criteriile de
”valoare universală excepțională” din statutul
Patrimoniului
Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul
roman de la
Cârnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere subterane foarte extinse
și de mare importanță
din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de
vedere, este unic.
Dovezile subterane legate de minerit,
galeriile,
abatajele și
tehnologiile folosite capătă un
surplus de
valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui
peisaj cultural
suprateran, care poartă încă dovezi
ale
metodelor de
procesare, alezărilor, ritualurilor și
comunităților.
Alte
dovezi, de la epigrafii, la tăblițe cerate, până la depozite arheologice precis datate sporesc
semnificativ importanța
Roșiei Montane, ca fiind unul dintre
bunurile culturale excepționale ale patrimoniului mondial. Încă de
la început, autorii aumaseră că
Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului se va
concentra,
asemenea demersurilor Roșia
Montană Gold
Corporation, în
principal asupra dovezilor din perioada
>romană. Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și
în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o
complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică și pentru alte perioade. În văile Corna și Roșia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale,
de secol 18 și 19,
precum și
galeriile și instalațiile
perioadei
comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai
mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc.
Chiar și la
nivelul actual de înțelegere,
ele reprezintă o resursă unică de semnificații.
Acest raport,
produs pe baza muncii de teren și am literaturii de
specialitate, în
august-septembrie 2010, plasează Roșia Montană în contextul său internațional. Concluzionăm că peisajul
cultural
de la Roșia Montană este de o importanță internațională excepțională. Minele romane de la Roșia Montană reprezintă cel mai extins și mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut în lume.
Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafață din zone de procesare a
minereurilor, așezările, locurile religioase și cimitirele, precum și istoria documentată a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentată a exploatării
miniere din perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie și din perioada comunistă. Dat fiind
potențialul adițional de a pune în lumină tranziția de la perioada pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a considera
minele de la Roșia
Montană ca având o
importanță
echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial. Confruntată cu setul
de criterii pentru stabilirea valorii universale excepționale (dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie
eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roșia Montană întrunește fără îndoială următoarele patru
criterii:
(II) arată o relație importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zonă
culturală a lumii, în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii saua tehnologiei, a artelor
monunentale, planificării urbaniste sau a concepției peisagistice;
(III) poartă o mărturile unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau ale uneicivilizații, care încă există sau a
dispărut;
(IV) este
un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj
arhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;
(V) este
un exemplu deosebit pentru o așezare umană tradițională, pentru folosirea pământului sau a mărilor, reprezentativ
pentru una sau mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu mediul, mai ales când acesta
a devenit vulnerabil sub impactul
schimbărilor ireversibile.
Masivul Cârnic,
în deosebi, conține cele
mai extinse complexuri
miniere subterane
din zona Roșia
Montană, iar acestea
trebuie
conservate ca ansamblu, în totalitate.
Evaluarea făcută
de noi asupra semnificației
elementelor individuale din peisaj
se configurează după cum urmează, însă ănainte de toate este esențial să aducem la cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma
părților sale. Permiterea dezintegrării
arheologice a unuia dintre aceste situri ar
constitui un prejudiciu ireparabil
adus integrității
peisajului minier ca ansamblu.
103 pagini ale Raportului in limba engleza:
Mai multe amănunte şi raportul integral pe Totb.ro
Acest raport a devenit un subiect fierbinte în zilele respective,
Ministerul Culturii şi ministrul Daniel Barbu spunând că nu există un
astfel de document la minister, în vreme ce reprezentanţii Pro Patrimonio au
oferit date despre cine a realizat raportul (profesori arheologi de
laUniversităţile Oxford şi Leicester, care au vizitat Roşia Montană).
Fundaţia a dat în judecată Ministerul Culturii, în baza legii
52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, în
încercarea de a obţine o copie a documentului.
La o zi după conferinţa Pro Patrimonio şi dezvăluirile privind
raportul arheologic realizat de specialiştii britanici, fostul ministru al
Culturii, Kelemen Hunor, a declarat că ştie despre document şi că acesta se
află în posesia lui, nu a ministerului, deoarece nu a fost comandat de
minister, ci a fost un studiu independent, sprijinit din resurse
extra-ministeriale, care l-a ajutat în decizia de a nu radia Masivul Cârnic de
pe lista monumentelor istorice (aici puteţi citi restul declaraţiei).
„Cine caută raportul la minister, îl caută într-un loc în
care nu
există. Acest raport mi-a fost prezentat, a fost prezentat în faţa Comisiei
Naţionale de Arheologie, ei cunosc cam ce conţine.
M-a ajutat acest raport. Raportul britanicilor era un argument
pentru a trimite dosarul Roşia Montană spre UNESCO, dacă totul era în regulă.
(…) Raportul se află la mine şi la membrii echipei britanice care l-a întocmit.
Asta a fost înţelegerea. Raportul îl păstrez, poate că îl voi publica la un
moment dat”, declara Kelemen Hunor pe 24 septembrie, menţionând şi numele
celor trei autori ai raportului – profesorii Andrew Wilson, David Mattingley şi
Mike Dawson.
Am intrat în posesia acestui raport, pe care vă invităm să-l citiți integral la finalul articolului și care arată extrem de limpede că situl de
la Roșia Montană are o importanță istorică deosebită, fiind perfect
eligibil pentru înscrierea în Patrimoniul Mondial UNESCO. Dacă pentru a căpăta acest statut, un sit trebuie să
îndeplinească cel puțin
o condiție, zona
Roșia Montană îndeplinește nu mai puțin de patru.
Mai jos, vă prezentăm
câteva fragmente selectate din raportul referitor la importanța de patrimoniu a Roșiei
Montane, după care vă invităm să parcurgeți întreg documentul, în varianta lui originală.
Prefață
Luarea de Poziție Privind Importanța Obiectivului Roșia Montană a fost scrisă într-un interval scurt, de-a lungul a două
luni, între august și
septembrie 2010. Autorii au integrat dovezile găsite la Roșia Montană în contextul internațional.
Am examinat, de asemenea, și potențialul zonei, observând și dezvoltarea altor situri din Patrimoniul Mondial, după înscrierea
lor în UNESCO, pentru a arăta că Roșia Montană are importanța și potențialul necesare de a deveni la rândul ei sit al Patrimoniului
Mondial. Raportul a fost relansat în 2011, fiindu-i adăugat un Rezumat Executiv
extins. Acesta nu reprezintă nicio schimbare de fond a raportului în sine. El pune laolaltă declarațiile scrise privind importanța specifică a principalelor zone
investigate de RMGC și
examinate de specialiști
în timpul unui demers de trei zile în teren, în august 2011. Rezumatul
subliniază însă interrelațiile acestor dovezi care pun
în lumină
semnificația unică a Roșiei Montane la cultura mondială.
Această regiune nu este
numai importantă pentru istoria Imperiului Roman și a provinciei Dacia, ci și pentru dezvoltarea mineritului de aur în
Imperiul Austro-Ungar, ba chiar și mai târziu, în timpul regimului
represiv din secolul 20. Coroborarea elementelor punctuale, ce vorbesc despre
importanța
specifică locului subliniază totodată natura investigației actuale. Raportul
subliniază importanța unei abordări legate de patrimoniul
Roșiei Montane care să ia în calcul peisajul.
Mai arată,
de asemenea, care sunt
perioadele pentru care documentația
actuală este fie
săracă, fie inexistentă, cum sunt, de pildă, tranzițiile de la Dacia pre-romană, la provincia
Romană, de la Dacia Romană, laTransilvania
medievală timpurie, iar mai apoi la perioadele austro-ungare medievale târzii.
Acest document susține
explicit protejarea peisajului și conservarea, precum și
punerea în valoare a
unei valori universale excepționale.
Rezumat executiv
Luarea de Poziție
privind Importanța
Obiectivului, care se concentrează pe Masivul Cârnic de la Roșia Montană, constituie o parte mai amplă a
peisajului cultural de mare importanță, comparabil, ca amploare, cu criteriile de ”valoare universală
excepțională”din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul
roman de la Cârnic sunt parte dintr-un
serie de complexuri
miniere subterane foarte extinse și de mare importanță din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de vedere,
este unic. Dovezile subterane legate de minerit,
galeriile, abatajele și
tehnologiile folosite capătă un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt
asociate unui peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale metodelor
de procesare, alezărilor, ritualurilor și comunităților. Alte dovezi, de la epigrafii, la
tăblițe cerate, până la depozite arheologice
precis datate sporesc semnificativ importanța Roșiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepționale ale patrimoniului mondial. Încă de
la început, autorii aumaseră că Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului se va concentra, asemenea
demersurilor Roșia Montană
Gold Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada romană.
Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și
în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o
complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică și pentru alte perioade. În văile Corna și Roșia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 și 19, precum și galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au creat laolaltă
un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate
deloc.Chiar și la
nivelul actual de înțelegere, ele reprezintă o resursă unică de
semnificații.
Acest raport, produs pe baza muncii de teren și am literaturii de specialitate, în
august-septembrie 2010, plasează Roșia Montană în contextul său internațional. Concluzionăm că peisajul cultural de la Roșia Montană este de o importanță internațională
excepțională. Minele romane de la Roșia Montană reprezintă cel mai extins și mai important complex de mine aurifere
subterane din perioada romană cunoscut în lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafață din zone de procesare a minereurilor, așezările, locurile religioase și cimitirele, precum și
istoria documentată a
zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentată a
exploatării miniere din
perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie
și din perioada comunistă. Dat fiind potențialul adițional de a pune în lumină tranziția de la perioada pre-romană, la cea
post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a considera minele de la Roșia Montană ca având o importanță echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial.
Confruntată cu setul de
criterii pentru
stabilirea valorii universale excepționale
(dintre care numai unul
trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roșia Montană întrunește fără îndoială următoarele patru
criterii:
(II) arată o relație importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei
perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce privește
dezvoltarea arhitecturii sau tehnologiei,
a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepției peisagistice;
(III) poartă o
mărturile unică sau cel puțin excepțională
a unei tradiții
culturale sau ale unei civilizații, care încă există sau a
dispărut;
(IV) este un exemplu
deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau
tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;
(V) este un exemplu
deosebit pentru o așezare
umană tradițională,
pentru folosirea pământului sau a mărilor,
reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu mediul,
mai ales când acesta a
devenit vulnerabil sub impactu schimbărilor ireversibile.
Masivul Cârnic, în
deosebi, conține cele
mai extinse complexuri miniere subterane din zona
Roșia Montană, iar acestea trebuie conservate
ca ansamblu, în totalitate.
Evaluarea făcută de noi asupra semnificației elementelor individuale din peisaj se configurează după
cum urmează, însă inainte de toate este esențial să
aducem la cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca ansamblu
este mai mare decât suma părților sale. Permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre
aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrității peisajului minier ca ansamblu.
***
In cele ce urmează, vă prezentăm câteva dintre precizările
specialiștilor care
au realizat acest raport, în legătură cu obiective particulare din
zona Roșia
Montană, fiecare dintre ele fiind evaluat individual, în funcție de
semnificația
istorică și
relevanța în materie de patrimoniu mondial.
Totodată, observațiile
acestora referă nu doar la valoarea zonelor relevante pentru perioada pre- și post-romană, ci și importanța lor pentru istoria medievală și a modernității timpurii, analiza experților mergând până în secolul 20.
***
Hăbad (așezare romană și clădiri religioase)
Foarte important: Așezarea Hăbad cuprinde vestigiile
clădirilor, importante de reținut, dar poate nu merită conservare și prezentare. Totuși, zonele religioase Hăbad Brădoaia sunt o altă chestiune, întrucât clădirile de
aici sunt asociate cu altare care
oferă informații importante despre comunitatea
minieră și credințele religioase, precum și toponime antice și informații despre bresle. Comparația cu valea Nanului sugerează că mai există, în apropiere, și alte structuri religioase și altare. Nu este sigur dacă excavațiile au explorat complet aceste zone, iar
legătura dintre zonele sfinte și așezările de
aici nu este clară.
***
Valea Nanului(sit roman religios)
Foarte important. Structurile religioase din Valea Nanului au o importanță culturală foarte mare, atât în context
românesc, cât și în
context european. Există complexuri de “temple” romane extraordinare și neobișnuite, cu o pleiadă de zei reprezentați în mai multe altare ridicate aici. Din punct de vedere al
arheologiei romane,
siturile sunt foarte neobișnuite.
Publicarea completă a
acestor situri va fi de foarte mare importanță și e posibil ca și alte structuri și inscripții să fi rămas de
descoperit.
***
Carpeni (lucrări subterane romane, clădiri de suprafață)
Foarte important.
Dealul Carpeni a fost pe bună dreptate identificat ca având o importanță extrem de mare în cadrul întregului
complex de la Roșia Montană
.
***
Steampurile sunt o descoperire unică și excepțională, iar clădirile cu hypocaustum
(încălzire în pardoseală, n.r.) de pe deal sunt, până astăzi, cele mai
prestigioase complexuri arhitecturale din timpurile romane, chiar dacă
interpretarea lor nu este clară încă.
Este nevoie de investigații
suplimentare.
***
Cârnic (lucrări subterane romane)
Foarte important.
Acesta este cel mai extins și cel mai important sistem minier roman din tot Imperiul. În plus
față de complexitatea și întinderea lucărilor miniere subterane de aici, galeriile romane din masivul Cârnic conțin cel puțin trei tipuri de lucrări unice: camere de
lucru sprijinite de piloni, galerii cu scări în spirală și spații de lucru verticale. Un al patrulea tip – galerii de
comunicare de coborâre – se mai regăsește la Țarina și la Kosmaj, în Serbia . Lucrările romane de la Cârnic sunt de o
importanță excepțională internațională și trebuie conservate in situ în întregime.
Cercetările arheologice
subterane din perioada 2000 – 2006 sunt prezentate în rapoarte ca fiind “o cercetare topografică aproape completă
privind lucrările subterane din zona de sud a masivului, reprezentând 16 kilometri
de lucrări, dintre care 4 km sunt romane (12 km reprezintă lucrări moderne
deschise cu
ajutorul explozibililor și
datând din secolul al XVII-lea până la începutul secolului al XX-lea)”. Aceste
rezultate sunt cu adevărat impresionante, dar partea de nord a masivului nu
pare să fi fost supusă explorărilor.
Este posibil să mai
existe lucrări romane în această parte neexplorată
a masivului. Nu e nicio îndoială că e posibil ca, în viitor, noi cunoștințe despre tehnologia minieră romană și ulterioară romanilor să sugereze
interpretări alternative și reconstrucții. Dar distrugerea acestor zone ar face această revizuire imposibilă.
***
Alte zone de importanță
semnificativă: zona Corna, Coș-Lety, Jig-Vădoaia (cimitire romane și situri de procesare a aurului), Țarina(cimitir roman, zone de procesare a
aurului, probabil
așezări), Orlea (lucrări subterane
romane). (…)
***
Exploatările de subteran din perioada cuprinsă între secolele 17 – 19 au o
foarte mare importanţă. Este vorba de una dintre cele mai vaste exploatări
miniere din Imperiul Austro-Ungar şi s-au păstrat multe dintre uneltele şi
tehnologiile folosite atunci, precum şinele de lemn, spre exemplu, care
ilustrează tehnica mineritului din acea epocă (era modernă timpurie – n.r.). Un
aspect crucial al perioadei a fost folosirea explozibililor în galerii
deschise, ceea ce permitea o pătrundere mai adâncă şi mai extinsă a
rocii decât până atunci. Analiza detaliilor din această perioadă ar putea ajuta
la înţelegerea organizării şi dezvoltării sectorului minier în perioada
Imperiului Austro-Ungar. Mineritul din perioada începutului epocii moderne
merită o analiză detaliată.
În Masivul Cârnic, cele mai multe dintre galeriile aparţinând acestei perioade
au rămas neexplorate şi neînregistrate, ceea ce reprezintă o omisiune
arheologică gravă. Este clar că, şi numai pe acest motiv, acordarea descărcării
de sarcină arheologică pentru regiune ar fi problematică. Ar implica
distrugerea unei bucăţi
semnificative de moştenire arheologică industrială, fără ca aceasta să fie
analizată şi înregistrată, ceea ce ar ridica semne de întrebare asupra
aplicării strategiei conservării (prin înregistrare). Per ansamblu, peisajul
minier al epocii moderne timpurii are o semnificaţie deosebită, iar Roşi
Montană şi împrejurimile sale pot ilustra în detaliu moştenirea minieră
românească din acea perioadă. Acest lucru nu este realizat prin lucrările din
prezent şi datele adunate până acum. Până când nu se va realiza o muncă mai
aprofundată, este dificil de etichetat fiecare componentă a unui sit cu un grad
mai mare sau mai scăzut de importanţă, dar, în mod clar, Roşia Montană, Corna
şi alte sate asimilate celor două centre sunt de importanţă ridicată. La fel
sunt şi cimitirele, unde monumentele funerare şi inscripţiile ar trebui
înregistrate pentru a se vedea evoluţia comunităţii (faze, cronologie,
compoziţie). Nici
spaţiile de procesare a minereului nu au fost explorate corespunzător şi
suficient, spre exemplu iazurile artificiale (tăurile) sau canalele care
aduceau apa care punea în funcţiune steampurile. Extragerea şi procesarea altor
minerale, precum argintul, mai ales, trebuie să fie investigate
arheologic pentru a ajuta la o mai bună înţelegere şi cunoaştere a
tehnologiilor implicate atunci în minerit.
În ceea ce priveşte secolul 20, industria minieră din perioada
comunistă nu a fost cercetată din perspectivă arheologică şi componentele ei
dispar rapid, pe măsură ce clădirile se degradează, instalaţiile se distrug şi
minele sunt ameninţate cu dispariţia. Şi această perioadă face parte din
istoria mineritului în România şi reprezintă a treia fază de mare importanţă în
istoria exploatării miniere de la Roşia Montană, iar tehnicile folosite merită
studiate în detaliu. În viitor, interesul istoric se va concentra pe această
perioadă şi este important ca sursele documentare să fie însoţite de
înregistrări şi dovezi arheologice. Un program mai ambiţios de colectare a
datelor privind aceste mine şi tehnologia de minerit ar trebui să fie demarat,
urmând, spre exemplu, modelul muzeului mineritului din Bochum (
Germania ), unde fiecare perioadă din istoria mineritului este prezentată ca
având semnificaţie egală.