Cata tristete!

Ma uit uneori la televizor, si vad parinti care divorteaza si apoi isi disputa copiii. Cata tristete! Cred ca aceasta se intimpla pentru ca cei doi parinti nu s-au iubit, cu adevarat, niciodata. Eu spun acestor sentimente, "indragosteala". Care trece la fel cum a venit. Fara sa lase urme, doar amintiri, mai mult sau mai putin placute. Eu cred ca tinerii, care se grabesc sa se casatoreasca, inainte sa faca uniunea prin casatorie, ar trebui indrumati, de specialisti, si supusi unor teste (benevole), din care sa rezulte daca sunt cu adevarat compatibili. Pare, la prima vedere, o prostie, dar, asa cum se verifica compatibilitatea din punct de vedere medical, nu vad de ce nu s-ar verifica, si din punct de vedere sentimental. Nu ar fi nici o problema, daca, dupa un timp de convietuire, doi tineri se despart, dar cind la mijloc sunt copii, atunci problema este foarte grava. Nu as dori sa fiu in pielea unui asemenea copil! Doar imi imaginez ce-i in sufletul lui. Si asa, doar imaginindu-mi, imi vine sa plang. Eu am trait intr-o familie normala, unde respectul si dragostea erau prezente in fiecare clipa, asa mi-am construit si familia mea. Am avut rabdare sa-mi intalnesc jumatatea, de fiecare data (prima sotie s-a stins din viata, din cauza unei intamplari stupide; a doua sotie, este al doilea suflet pereche, pe care am descoperit-o intaplator si cand imi pierdusem orice speranta, nu si credinta in Dumnezeu). Ma rugam mereu la Dumnezeu (chiar si atunci cand mergeam pe strada), sa-mi arate "CALEA". Si daca am avut rabdare, EL s-a aplecat si asupra mea, si m-a ajutat sa-mi recapat echilibrul. Cei care nu ati iubit, cu adevarat, niciodata, credeti-ma pe cuvant, ca merita sa ai rabdare, ca sa simti cu adevarat DRAGOSTEA. Nu va grabiti sa va casatoriti. Puteti sa aveti relatii de prietenie cu cineva, Dar nu e bine, sa va casatoriti, decat atunci cand, cu adevarat, iti intalnesti "jumatatea". O sa spuneti, bine, bine ,dar cum o sa STIU! Credeti-ma, ca atunci cand o sa intalniti "jumatatea" voastra, O SA SIMTITI. Dumnezeu va v-a indruma, si nu o sa ratati ocazia, sa fiti cu persoana iubita. Trebuie doar sa aveti rabdare, si credinta in Dumnezeu. Si, credeti-ma, nu sunt habotnic, cand pomenesc numele Domnului. Merg la biserica, doar atunci cand, vreau sa fiu mai aproape de EL. In rest, ma rog in gand si Dumnezeu ma asculta. Asa trebuie sa faceti si voi. Cand o sa simtiti, ce frumoasa este dragostea adevarata, sa va amintiti de mine, si sa-mi trimite-ti un gand! Numai cine a iubit cu adevarat, poate sa ma inteleaga!
Dumnezeu sa va asculte rugile si sa va indrume!